Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru ironist

IRON├ŹST, -─é, ironi╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â, scriitor) care cultiv─â ironia, stilul ironic. 2. Adj. (Rar) Care denot─â sau con╚Ťine o ironie. ÔÇô Din fr. ironiste.
IRON├ŹST, -─é, ironi╚Öti, -ste, s. m. ╚Öi f., adj. 1. S. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â, scriitor) care cultiv─â ironia, stilul ironic. 2. (Rar) Adj. Care denot─â ironie. ÔÇô Din fr. ironiste.
iron├şst s. m., adj. m., pl. iron├ş╚Öti; f. sg. iron├şst─â, pl. iron├şste
iron├şst─â s. f., pl. iron├şste
IRON├ŹST, -─é s.m. ╚Öi f. Autor de ironii, persoan─â care vorbe╚Öte sau scrie cu ironie; ironizator. [< fr. ironiste, it. ironista].
IRON├ŹST, -─é I. adj., s. m. f. (persoan─â, scriitor) care cultiv─â ironia, stilul ironic. II. adj. care denot─â ironie. (< fr. ironiste)
IRON├ŹST ~st─â (~╚Öti, ~ste) m. ╚Öi f. Persoan─â care vorbe╚Öte sau scrie cu ironii. /<fr. ironiste, it. ironista
iron├şst, -─â s. m. f. Persoan─â (scriitor) care practic─â ironia ÔŚŐ ÔÇ×Presupun c─â nici lingvi╚Ötii nu pot uita urm─âtoarea lec╚Ťie primit─â de la un mare ironist.ÔÇŁ Cont. 26 III 71 p. 8 (din fr. ironiste; DN3)

Ironist dex online | sinonim

Ironist definitie

Intrare: ironist (adj.)
ironist adjectiv
Intrare: ironist (s.m.)
ironist substantiv masculin