Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

c├íti╚Ť─â sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~╚Ťe / E: Cati╚Ťa] 1 (Bot; Trs) St├ónjenel (Iris germanica) 2 (Bot; reg; ├«s) ~ v├ón─ât─â Planta Iris caespitosa.
├ŹRIS, (I) irisuri, s. n., (II) iri╚Öi, s. m. I. S. n. 1. Membran─â circular─â, colorat─â a ochiului, situat─â ├«naintea cristalinului, ├«n mijlocul c─âreia se g─âse╚Öte pupila. 2. Diafragm─â cu diametru variabil, folosit─â la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumin─â care p─âtrunde ├«n instrument. II. S. m. (Bot.) St├ónjenel. ÔÇô Din fr., lat. iris.
├ŹRIS, (I) irisuri, s. n., (II) iri╚Öi, s. m. I. S. n. 1. Membran─â circular─â, colorat─â a ochiului, situat─â ├«naintea cristalinului, ├«n mijlocul c─âreia se g─âse╚Öte pupila. 2. Diafragm─â cu diametru variabil, folosit─â la instrumentele optice pentru a regla fasciculul de lumin─â care p─âtrunde ├«n instrument. II. S. m. (Bot.) St├ónjenel. ÔÇô Din fr., lat. iris.
├ŹRIS2, irisuri, s. n. 1. Membran─â circular─â, colorat─â, a ochiului, situat─â ├«ntre cornee ╚Öi partea anterioar─â a cristalinului ╚Öi ├«n mijlocul c─âreia se g─âse╚Öte pupila. Maria are ochii foarte frumo╚Öi, castanii, cu fire de aur ├«n iris. C. PETRESCU, ├Ä. I 22. Ce s-o fi reflect├«nd oare ├«n lentilele acelor ochi mari ╚Öi bl├«nzi, cu irisul negru ca p─âcura. BART, S. M. 84. Aprinz├«ndu-╚Öi irisul galb─ân ca aurul subt pleoapa l─âsat─â pe obraz, [papagalul] ├«╚Öi ├«ntindea aripile. ANGHEL, PR. 43. 2. Diafragm─â compus─â din mai multe piese care are ├«n centru un orificiu cu diametrul variabil, folosit─â la unele instrumente optice.
├ŹRIS1, iri╚Öi, s. m. (Bot.) St├«njenel. Vezi lungi terase suspendate, cu iri╚Öi de argint aprin╚Öi. CAZIMIR, L. U. 40.
├şris2 (membran─â a ochiului, diafragm─â) s. n., pl. ├şrisuri
├şris1 (plant─â) s. m., pl. ├şri╚Öi
├şris (anat., fiz.) s. n., pl. ├şrisuri
├şris (bot.) s. m., pl. ├şri╚Öi
├ŹRIS s. I. (BOT.) 1. v. st├ónjenel. 2. (Iris germanica) st├ónjen, st├ónjenel, (reg.) ceap─â, coco╚Ö, coco╚Öel, crin, lilie, lilion, paparig─â, sabie, speteaz─â, st├ónjeni╚Ť─â, tulipan, coada-coco╚Öului, cosi╚Ťa-fetelor, floare-v├ón─ât─â, frunz─â-lat─â, iarb─â-lat─â. 3. (Iris variegata) st├ónjen, st├ónjenel, (reg.) lilion p─âs─âresc. II. (ANAT.) (pop.) arcul ochiului.
├ŹRIS s.n. 1. (Liv.) Curcubeu, spectru solar. 2. Membran─â colorat─â circular─â a ochiului a╚Öezat─â ├«ntre cornee ╚Öi partea anterioar─â a cristalinului, str─âb─âtut─â de pupil─â. 3. Diafragm─â a unor aparate optice, care are ├«n centru un orificiu cu diametru variabil. [< fr. iris, lat. iris].
├ŹRIS s.m. Plant─â erbacee peren─â cu frunze lungi ╚Öi cu flori mari, violete, albe sau galbene; (pop.) st├ónjenel. [< fr. iris].
├ŹRIS I. s. n. 1. curcubeu, spectru solar. 2. membran─â colorat─â circular─â a ochiului, a╚Öezat─â ├«ntre cornee ╚Öi partea anterioar─â a cristalinului, str─âb─âtut─â de pupil─â. 3. diafragm─â a unor aparate optice, care are ├«n centru un orificiu cu diametru variabil. II. s. m. plant─â erbacee peren─â cu frunze lungi ╚Öi cu flori mari, violete, albe sau galbene; st├ónjenel. (< fr., lat. iris)
├ŹRIS1 ~uri n. Membran─â colorat─â a ochiului situat─â ├«ntre cornee ╚Öi cristalin (├«n mijlocul c─âreia se g─âse╚Öte pupila). /<lat., fr. iris
├ŹRIS2 ├şri╚Öi m. 1) Plant─â erbacee decorativ─â cultivat─â pentru florile sale mari, de diferite culori, ╚Öi folosit─â ├«n farmaceutic─â, parfumerie; st├ónjenel. 2) Floare a unei astfel de plante. /<fr. iris
├şri╚Ö adj. m. sg. ╚Öi adv. (reg.) tare, s─ân─âtos; adev─ârat, curat.
iris n. 1. perdea felurit colorată ce înconjoară pupila ochiului; 2. plantă numită vulgar stânjinel.
Iris f. 1. Mit. mesagera zeilor, metamorfozată de Junona în curcubeu.
├şre╚Ö ╚Öi ├şri╚Ö, -─â adj. (ung. er├Âs, robust). Trans. Vest. S─ân─âtos; adev─ârat (Acad.). ÔÇô Dup─â mine, e confundat cu hire╚Ö, fire╚Ö, firesc, natural, adev─ârat, curat.
*├şride f., pl. ├şriz─ş. Asta ar fi forma ma─ş conform─â spiritulu─ş limbi─ş rom. de c├«t iris, ca ├│nice ├«ld. onix ╚Öi indice ├«ld. index.
├şris n., pl. ur─ş (fr. iris, d. vgr. ├şris, ├şridos, curcube┼ş, care e ╚Öi numele une─ş zei╚Ťe mitologice care era trimeasa zeilor. V. iride). Anat. Membrana circular─â retr├íctil─â dintre cornee ╚Öi fa╚Ťa anterioar─â a cristalinulu─ş ╚Öi care, dup─â indiviz─ş, e colorat─â ├«n cafeni┼ş ├«nchis (aproape negru), galben albastru, cenu╚Öi┼ş, verde. Min. O varietate de c┼şar╚Ť care prezent─â colorile curcubeulu─ş c├«nd o cr─âp─ş. S. m., pl. iri╚Ö─ş. Zool. Un fel de fluture. Bot. Planta numit─â pop. st├«njinel.
IRIS s. I. (BOT.) 1. (Iris pseudacorus) st├«njenel, st├«njen de balt─â, st├«njen galben, (reg.) speteaz─â, spetegioar─â, crin-de-ap─â, crin-galben, lilie-galben─â. 2. (Iris germanica) st├«njen, st├«njenel, (reg.) ceap─â, coco╚Ö, coco╚Öel, crin, lilie, lilion, paparig─â, sabie, speteaz─â, st├«njeni╚Ť─â, tulipan, coada-coco╚Öului, cosi╚Ťa-fetelor, floare-v├«n─ât─â, frunz─â-lat─â, iarb─â-lat─â. 3. (Iris variegata) st├«njen, st├«njenel, (reg.) lilion p─âs─âresc. II. (ANAT.) (pop.) arcul ochiului.
Iris, fiica lui Thaumas ╚Öi a Electrei ╚Öi sor─â cu harpiile. Simboliza curcubeul ╚Öi ├«ndeplinea printre muritori func╚Ťia de mesager─â a zeilor. Iris ├«i slujea cu prec─âdere pe Zeus ╚Öi pe Hera.
IRIS, asteroid descoperit ├«n 1847. Are diametrul de 21,01 m, perioada de rota╚Ťie de 7,1 ore, iar cea de revolu╚Ťie de 3,69 ani.
IRIS (├«n mitologia greac─â), zei╚Ťa curcubeului. Fiica lui Thaumas ╚Öi a oceanidei Electra ╚Öi sor─â a Harpiilor, I. o slujea pe Hera, fiind ├«n acela╚Öi timp curier─â acesteia ╚Öi a lui Zeus. Reprezentat─â ca o t├ón─âr─â fecioar─â cu aripi de aur. Simbol personificat al curcubeului, I. era considerat─â mesager─â ├«ntre zei ╚Öi oameni.
IRIS L., STÎNJENEL, fam. Iridaceae. Gen originar din zonele temperate ale Asiei, din America de N, nordul Africii și Europa, peste 150 specii, cu rizomi sau bulbi. Flori (un ovar cu un stil simplu, 3 stigmate de aceeași formă și culoare cu foliolele periantului, 3 stamine) cu miros delicat, divers colorate, apar dintr-un înveliș pergamentos. Periantul este format din 6 foliole; 3 interne, mai mici, îndreptate în sus, semicurbate spre mijlocul florii și 3 externe; mai mari decît primele, îndoite în afară de la mijloc. Frunze, enziforme.
Iris bakeriana Foster. Specie care ├«nflore╚Öte iarna-prim─âvara, devreme. Flori (foliolele exterioare ale periantului s├«nt albastre-deschis cu reflexe violete, catifelate, sau albe cu nervura median─â galben─â-oranj, la v├«rf uneori cu pat─â mov, cele interioare la fel de lungi, lanceolate, lila) dispuse singular, la v├«rful unei tulpini cilindrice mai scurt─â dec├«t frunzele. Frunze ├«nguste. Bulb mic, alungit. Plant─â ├«nalt─â p├«n─â la 20 cm. Merg bine ├«n ser─â. Afar─â necesit─â, pozi╚Ťie ├«nsorit─â, drenaj bun ╚Öi protejare iarna cu un ├«nveli╚Ö de paie sau frunze. Pentru for╚Ťat, la. ghivece se planteaz─â un num─âr mare de bulbi, ├«n func╚Ťie de m─ârimea ghiveciului.
Iris bucharica Foster. Specie care înflorește primăvara. devreme. Flori (foliolele externe ale periantului albe, cu galben, cele interioare mai mici albe, orizontale) 6-7 la subsuoara frunzelor. Frunze destul de mari și late, verzi-lucios. Plantă înaltă pînă la 45 cm cu rădăcini mari, cărnoase, sub, bulbi.
Iris chamaeiris Bertol. Specie care ├«nflore╚Öte la sf├«r╚Öitul prim─âverii. Flori mari, galbene-deschis, dispuse la v├«rful unei tulpini rotunde, una, mai rar 2. Periantul cu foliolele externe ╚Öi-interne lunguie╚Ťe, cele externe ├«ndoite ├«n afar─â. Frunze enziform-ascu╚Ťite, verzi-alb─âstrui. Plant─â ├«nalt─â p├«n─â la 25 cm.
Iris danfordiae Boiss. syn. I. bornmulleri Hausskn.). Specie care înflorește iarna-primăvara; Flori galbene, turtite, din; cauza foliolelor interne ale periantului care sînt mult mai reduse. Frunze înguste. Plantă cu bulbi, înaltă pînă la 15 cm.
Iris douglasiana Herb.; (syn. I. humilis Beech.; I. watsoniana Purdy). Specie ce ├«nflore╚Öte vara. Flori (foliolele; exterioare ale periantului albicioase p├«n─â la roz, cu 4 linii ├«nchise la culoare, cele interioare scurte, de aceea╚Öi culoare) dispuse 1-2 pe o tulpin─â erect─â. Frunze liniare, persistente. Plante perene, (cu rizomi), de gr─âdin─â, alpinarii sau roc─ârie, cresc p├«n─â la 0,60 m ├«n─âl╚Ťime, formeaz─â covoare sau p├«lcuri mult ├«ntinse.
Iris florentina L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele externe ale periantului albe cu vinișoare albăstrui, îndoite în afară, cu o pată de peri galbeni în interior de-a lungul nervurii mediane, cele interne fără vinișoarele. albastre) mari, odorante, dispuse 2-3 pe tulpină. Frunze enziforme, erecte. Plante perene, erbacee, cu rizomi groși.
Iris germanica L. Specie care ├«nflore╚Öte: prim─âvara-vara. Flori mari (foliolele externe ale periantului violete, ├«ndoite ├«n afar─â, pe partea din interior cu peri galbeni lucio╚Öi de-a lungul nervurii mediane, cele interne violete, mai deschis, unguicula alb-g─âlbuie cu vini╚Öoare maro-├«nchis) pu╚Ťin parfumate, fiecare acoperite p├«n─â la 1/2 din ├«n─âl╚Ťime cu o membran─â erbacee, reunite 4-5 ├«ntr-un racem dispus terminal, pe o tulpin─â cilindric─â ├«nalt─â p├«n─â la 80 cm, ramificat─â. Frunze bazale enziforme, mai joase dec├«t ├«n─âl╚Ťimea tijei florale. Rizom gros.
Iris graminea L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori (foliolele externe ale periantului ovate la rotunde, glabre, albe-g─âlbui cu vini╚Öoare albastre, unguicula ro╚Öiatic─â, cele interne mai scurte dec├«t primele) pu╚Ťin parfumate, dispuse singular la v├«rful unei tulpini turtite, ├«nalte p├«n─â ├«n 0,40 m, mai scurt─â dec├«t frunzele. Frunze liniare, cca 5 mm l─â╚Ťime, verzi, rizomi scur╚Ťi cu r─âd─âcini fibroase.
Iris kaempferi Sieb. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori, cca 20 cm diametru (foliolele externe ale periantului nep─âroase, mari ╚Öi rotunde sau lat-ovate, ├«ntinse sau pu╚Ťin curbate ├«n jos, divers colorate, la baz─â cu o pat─â galben─â; cele interioare ├«nguste, orizontale, pendente ├«ntre cele exterioare), 2-3 la v├«rful unei tulpini cilindrice, ├«nalt─â p├«n─â la 1 m, simpl─â. Frunze lanceolate, galbene-verzui, p├«n─â la 5. Rizomi filiformi.
Iris pallida Lam. (syn. I. glauca Salisb.; odorantissima Jacq.). Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara- Flori mari, lavand, parfumate,; cu spata. alb─â-argintie (membranoas─â, str─âvezie). Frunze foarte lungi ╚Öi la╚Ťe, verzi-cenu╚Öii, verzi-alb─âstrui, dispuse, p├«n─â la 9, terminal, pe o tulpin─â ├«nalt─â de cca 90 cm cu c├«teva, ramifica╚Ťii ├«n treimea superioar─â, verde-alb─âstruie. Rizomi gro╚Öi.
Iris persica L. Specie care înflorește iarna. Flori (foliolele exterioare ale periantului lungi, limbul rotund, la vîrf cu o pată neagră-purpur, în rest albe-albăstrui, cu nervuri roșii-închis, cele interioare. mai mici de culori diferite) cu miros plăcut, dispuse cîte 1, terminal, pe o tulpină înaltă pînă în 15 cm. Frunze înguste, rigide, glauce, apar după înflorire. În zonele cu climat temperat cultura. se face mai aleș la. ghivece pentru decorarea interioarelor. Plante cu bulbi, rădăcini mari, cărnoase.
Iris pseudacorus L. Specie care înflorește vara. Flori mari, galbene-deschis (foliolele exterioare ovate, în interior fată peri, cu maculă roz-gălbuie și cu nervuri roșii-maronii, cele interne mai mici, liniare) parfumate, grupate mai multe pe o tulpină viguroasă, cilindrică, ramificată, înaltă pînă la 150 cm. Frunze enziforme, late. Rizomi fibroși. Preferă locuri ceva mai umede.
Iris reticulata Bieb. Specie care ├«nflore╚Öte iarna-prim─âvara. Flori cu foliolele ├«nguste (cele interioare erecte, Violete, iar cele exterioare, viole╚Ťe-purpur, cu pat─â ├«n interior g─âlbuie ╚Öi dung─â mijlocie oranj) odorante, dispuse c├«te una, terminal, pe o tulpin─â ├«nalt─â p├«n─â la 0,35 cm. Frunze ├«nguste, dep─â╚Öesc ├«n─âl╚Ťimea tulpinei. Se recomand─â pentru ser─â rece, plant├«ndu-se la ghivece un num─âr c├«t mai mare de bulbi.
Iris ruthenica Ker-Gawl. Specie. care înflorește la sfîrșitul, primăverii. Flori (foliolele externe ale, periantului sînt orizontale, pendente, glabre, albe-albăstrui, cu nervuri violete, cele interioare sînt erecte, înguste, violete-închis) dispuse terminal, cîte una pe tulpini înalte pînă la 20 cm. Frunze enziforme, rădăcini filiforme. Planta poate suporta uscăciuni mari.
Iris sibirica L. Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori (foliolele externe, f─âr─â smoc de peri, violete-albastre cu, nervuri ├«nchise, unguicula galben─â, spatulat-obovate, ondulate; cele interne eliptice, erecte, mai ├«nchise la culoare dec├«t primele, cu unguicula alburie-violet─â foarte deschis) ├«nconjurate p├«n─â spre mijloc de o membran─â pieloas─â, maro, dispuse p├«n─â la 3, mai rar 5, pe pedunculi inegali de lungi, terminal, pe o tulpin─â cilindric─â, fistuloas─â, deseori ramificat─â ├«n treimea superioar─â, ├«nalt─â p├«n─â la 1 m. Frunze liniare, u╚Öor alb─âstrui, la baz─â ro╚Öii. Rizomi gazonan╚Ťi.
Iris susiana L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori (foliolele externe curbate în afară, ondulate, rotunde, albe-cenușii, cu nervuri dense negre-violet, cu unguicula neagră-violei cu peri, de altfel ca și întreaga foliolă; cele interne foarte mari, obovate drepte, colorate ca primele) dispuse cîte una, terminal, pe tulpini înalte pînă la 40 cm. Frunze liniare, verzi-albăstrui. Rizom scurt, nu rezistă iarna afară, fapt pentru care toamna se depozitează, la nisip, în sere reci.
Iris tectorum Maxim. Specie care înflorește vara. Flori (foliolele exterioare lila-deschis cu nervuri închise, unguicula cu o creastă albă cu pete maronii; cele interne invers-ovate) mari, dispuse cîteva în buchet, la vîrful unei tulpini înalte pînă la 35, cm. Frunze late, rigide, verzi-deschis. Plantă cu rizomi, se cultivă în terenuri expuse la soare, mai mult uscate decît umede. Rezistă iarna afară, protejate cu paie sau frunze.
Iris variegata L. Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori (foliolele exterioare lunguie╚Ťe, ├«ngust├«ndu-se treptat spre baz─â, galbene, cu nervuri, maro-├«nchis-purpurii sau mov, la baz─â, ├«n interior, au un, grup de peri galbeni; cele. interioare eliptic-lunguie╚Ťe, galbene sau galbene-cafeniu-├«nchis cu striuri mov) parfumate, dispuse terminal, p├«n─â la 8, pe tulpini verzi-alb─âstrui, ├«nalte, p├«n─â la 0,60. m, aproape de aceea╚Öi lungime cu frunzele. Frunze erecte, ca ╚Öi tulpina, verzi-alb─âstrui, enziforme. Rizom gros.
Iris xiphioides Ehrh. (syn. I. anglica hort.). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori (foliolele exterioare purpur-albastre-intens, cu nervuri mai ├«nchise, linia mijlocie galben─â ╚Öi o pat─â aurie ├«n centrul limbului orbiculat: ╚Öi curbat ├«n afar─â; cele interne erecte, ca ╚Öi cele externe, ├«ngustate la baz─â ├«ntr-o unguicul─â), dispuse terminal pe o tulpin─â ├«nalt─â, de p├«n─â la 60 m, erect─â, robust─â. sau ob╚Ťinut variet─â╚Ťi divers colorate. Frunze verzi-alb─âstrui, ├«n interior argintii, liniare, caniculate. Plant─â, cu bulbi ce se preteaz─â foarte bine la for╚Ťat pentru flori t─âiate ╚Öi ca plant─â la ghiveci. Iarna ├«n aer liber, se protejeaz─â contra gerului.
Iris xiphium L. (syn. I. hispanica hort.). Specie care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori (foliolele exterioare lungi, unguicula lunguia╚Ť─â, limb aproape orbiculat, cele interioare inver╚Ö-lanceolate p├«n─â la lunguie╚Ťe, drepte, la fel colorate ca primele) parfumate 2, dispuse terminal pe o tulpin─â ├«nalt─â p├«n─â la 0,60 m, erect─â. La specia s─âlbatic─â floarea este violet─â la variet─â╚Ťile ╚Öi soiurile cultivate, destul de numeroase, este de diferite culori, cu centrul limbului, pe partea interioar─â a foliolelor exterioare, galben-auriu. Frunze liniare, alb─âstrui, caniculate. Plante cu bulbi care se preteaz─â foarte bine la for╚Ťat. ├Än aer liber rezist─â oarecum iarna, ├«ns─â numai protejate.

Iris dex online | sinonim

Iris definitie

Intrare: Iris (gen de plante)
iris 1 s.m. substantiv masculin
iris 2 s.n. substantiv neutru
Iris 2 gen de plante
Intrare: iriș
iriș
Intrare: Iris
Iris
Intrare: Iris bakeriana
Iris bakeriana   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris bucharica
Iris bucharica   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris chamaeiris
Iris chamaeiris   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris danfordiae
Iris danfordiae   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris douglasiana
Iris douglasiana   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris florentina
Iris florentina   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris germanica
Iris germanica   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris graminea
Iris graminea   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris kaempferi
Iris kaempferi   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris pallida
Iris pallida   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris persica
Iris persica   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris pseudacorus
Iris pseudacorus   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris reticulata
Iris reticulata   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris ruthenica
Iris ruthenica   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris sibirica
Iris sibirica   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris susiana
Iris susiana   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris tectorum
Iris tectorum   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris variegata
Iris variegata   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris xiphioides
Iris xiphioides   nomenclatura binar─â
Intrare: Iris xiphium
Iris xiphium   nomenclatura binar─â