Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru irepro╚Öabil

IREPRO╚ś├üBIL, -─é, irepro╚Öabili, -e, adj. C─âruia nu i se poate repro╚Öa nimic; care este f─âr─â cusur, f─âr─â gre╚Öeli; des─âv├ór╚Öit, impecabil, perfect, nerepro╚Öabil. ÔÖŽ (Adverbial) F─âr─â cusur, ├«n mod des─âv├ór╚Öit. ÔÇô Din fr. irr├ęprochable.
IREPRO╚ś├üBIL, -─é, irepro╚Öabili, -e, adj. C─âruia nu i se poate repro╚Öa nimic; care este f─âr─â cusur, f─âr─â gre╚Öeli; des─âv├ór╚Öit, impecabil, perfect, nerepro╚Öabil. ÔÖŽ (Adverbial) F─âr─â cusur, ├«n mod des─âv├ór╚Öit. ÔÇô Din fr. irr├ęprochable.
IREPRO╚ś├üBIL, -─é, irepro╚Öabili, -e, adj. Care este f─âr─â cusur, c─âruia nu i se poate repro╚Öa nimic, c─âruia nu i se poate g─âsi nici o vin─â, impecabil. V. corect. Un me╚Öter irepro╚Öabil. Ôľş Prime╚Öte de la el lungi epistole, cu un dictando irepro╚Öabil. GALACTION, O. I 124. S├«nt unele pagini din toate punctele de vedere irepro╚Öabile. GHEREA, ST. CR. I 287. ÔŚŐ (Adverbial) Irepro╚Öabil ├«n negru ├«mbr─âcat, ├Än frac... ANGHEL-IOSIF, C. M. I 44.
ireproșábil (-re-pro-) adj. m., pl. ireproșábili; f. ireproșábilă, pl. ireproșábile
ireproșábil adj. m. reproșabil
IREPRO╚ś├üBIL adj. 1. des─âv├ór╚Öit, impecabil, perfect. (Un serviciu hotelier ~.) 2. exemplar, impecabil, pilduitor. (O comportare ~.)
IREPRO╚ś├üBIL, -─é adj. F─âr─â cusur, foarte corect, impecabil. [Cf. fr. irr├ęprochable].
IREPRO╚ś├üBIL, -─é adj. (╚Öi adv.) f─âr─â cusur, foarte corect, impecabil. (< fr. irr├ęprochable)
IREPRO╚ś├üBIL1 adv. ├Än mod des─âv├ór╚Öit; la perfec╚Ťie. /<fr. irr├ęprochable
IREPRO╚ś├üBIL2 ~─â (~i, ~e) Care corespunde tuturor cerin╚Ťelor; lipsit de defecte; absolut; complet; perfect; des─âv├ór╚Öit; impecabil. /<fr. irr├ęprochable
ireproșabil a. ce nu merită nici un reproș.
*irepro╚Ö├íbil, -─â adj. (fr. irr├ęprochable. V. repro╚Ö). C─âru─şa nu i se poate face nic─ş un repro╚Ö, foarte bun, perfect: elev, lucru irepro╚Öabil. Adv. ├Än mod irepro╚Öabil: a c├«nta irepro╚Öabil.
IREPRO╚śABIL adj. 1. des─âv├«r╚Öit, impecabil, perfect. (Un serviciu hotelier ~.) 2. exemplar, impecabil, pilduitor. (O comportare ~.)

Ireproșabil dex online | sinonim

Ireproșabil definitie

Intrare: ireproșabil
ireproșabil adjectiv