iredent definitie

9 definiții pentru iredent

IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Iredentist (2). – Din it. irredento.
IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Care aparține iredentismului, privitor la iredentism, care propagă, susține iredentismul; iredentist (2). – Din it. irredento.
IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. Iredentist.
iredént (rar) adj. m., pl. iredénți; f. iredéntă, pl. iredénte
iredént adj. m., pl. iredénți; f. sg. iredéntă, pl. iredénte
IREDÉNT adj., s. v. iredentist.
IREDÉNT, -Ă adj. (despre un teritoriu, o populație) supus încă dominației străine, nerestituit patriei. (< fr. irredento)
*iredéntă f., pl. e (it. írredenta, adică „Italia irredenta”, Italia nerăscumpărată saŭ neliberată, [provinciile care eraŭ supuse Austriiĭ și Ungariiĭ], d. redimere, redento, lat. redimere, redemptum, a răscumpăra. V. prompt). Societate de iredentiștĭ. – Fals irid-.
iredent adj., s. v. IREDENTIST.

iredent dex

Intrare: iredent
iredent adjectiv