IRECUPERÁBIL, -Ă, irecuperabili, -e, adj. Care nu este recuperabil. ♦ (Despre ființe) Care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat; nerecuperabil, incurabil. – Din fr. irrécupérable.

IRECUPERÁBIL, -Ă, irecuperabili, -e, adj. Care nu este recuperabil. ♦ (Despre ființe) Care suferă de o boală nevindecabilă, p. ext. de un defect moral ce nu (mai) poate fi vindecat; nerecuperabil, incurabil. – Din fr. irrécupérable.

*irecuperábil adj. m., pl. irecuperábili; f. irecuperábilă, pl. irecuperábile

irecuperábil adj. m., pl. irecuperábili; f. sg. irecuperábilă, pl. irecuperábile

IRECUPERÁBIL adj. 1. v. nerecuperabil. 2. v. incurabil.

Irecuperabil ≠ recuperabil

IRECUPERÁBIL, -Ă adj. De nerecuperat. ♦ (Med.) Nevindecabil, incurabil. [Cf. fr. irrécupérable].

IRECUPERÁBIL, -Ă adj. de nerecuperat. ◊ (med.) nerecuperabil, irecuperabil. (< fr. irrécupérable)

IRECUPERÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi recuperat; de neîndreptat; ireparabil; iremediabil. 2) (despre ființe) Care suferă de o boală sau de un defect moral nevindecabil. /<fr. irrécupérable

irecuperábil, -ă adj. Care nu poate fi recuperat ◊ „Ceea ce este irecuperabil.” Sc. 12 II 67 p. 1 (din fr. irrécupérable; DN3)