ipostaziere definitie

2 intrări

8 definiții pentru ipostaziere

IPOSTAZIÉRE, ipostazieri, s. f. Transformare (eronată) pe plan mintal a unei relații, a unei însușiri sau a unei noțiuni într-o realitate de sine stătătoare. [Pr.: -zi-e-] – Din ipostază.
IPOSTAZIÉRE, ipostazieri, s. f. Transformare mintală a unei relații, a unei însușiri sau a unei noțiuni într-o realitate de sine stătătoare. [Pr.: -zi-e-] – Din ipostază.
!ipostaziére (-pos-ta-/-po-sta-) s. f., g.-d. art. ipostaziérii; pl. ipostaziéri
ipostaziá vb., ind. prez. 1 sg. ipostaziéz, 3 sg. și pl. ipostaziáză
ipostaziére s. f. (sil. -zi-e-), g.-d. art. ipostaziérii; pl. ipostaziéri
IPOSTAZIÁ vb. I. tr. 1. A da caracterul unei ipostaze, a obiectiva, a personifica, a prezenta ceva ca fiind real. ♦ (Log.) A transforma arbitrar o entitate fictivă sau accidentală (un cuvânt, un concept) într-o substanță propriu-zisă. 2. (Lingv.) A substitui o categorie gramaticală. [Cf. germ. hypostasieren, engl. hypostatize].
IPOSTAZIÉRE s.f. Acțiunea de a ipostazia și rezultatul ei. [Pron. -zi-e-. / < ipostazia].
IPOSTAZIÁ vb. 1. tr. (fil.) a transforma pe plan mintal o realitate, o însușire sau o noțiune într-o realitate de sine stătătoare. II. refl. (despre un scriitor) a se substitui personajelor sale. (< germ. hypostasieren)

ipostaziere dex

Intrare: ipostaziere
ipostaziere substantiv feminin
  • silabisire: -zi-e-
Intrare: ipostazia
ipostazia verb grupa I conjugarea a II-a