iov definitie

2 intrări

20 definiții pentru iov

IOV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă s. f.] – Cf. sl. iva.
IÓVĂ s. f. v. iov.
IÓV, iovi, s. m. Specie de salcie care crește prin pădurile de la munte (Salix capraea). [Var.: (rar) ióvă, -e s. f.] – Cf. sl. iva.
IÓVĂ s. f. v. iov.
*Iov (personaj biblic) s. propriu m.
iov (salcie) s. m., pl. iovi
iov s. m., pl. iovi
ÍOV s. (BOT.; Salix capraea) (reg.) loză, mâțișoară, răchită, salcie.
IÓVĂ s. v. salcie, zălog.
ióvă (-ve), s. f. – Varietate de salcie (Salix capraea). Sl. (bg., sb., rut.) iva (Conev 49; DAR).
IOV iovi m. Specie de salcie care crește prin păduri umede. /<sl. iva
iov m. răchită moale, crește prin pădurile umede (Salix capraea). [Aluziune la numele personajului biblic omonim (cf. salcie plângătoare); v. Iov].
Iov m. 1. personaj biblic, faimos prin răstriștile și răbdarea sa, ajunsă proverbială; 2. poemă biblică în care se tratează problema de ce oamenii cinstiți sunt așa de crud încercați de soartă.
ĭóvă f., pl. e (vsl. bg. rus. íva, litv. ëva, vgerm. îwa, iga, ngerm. eibe, gal. *iva, engl. yew, fr. if, sp. pg. iva). Un fel de salcie cu lemnu roșiatic, foarte bun de lucrat (sálix cáprea).
IOV s. (BOT.; Salix capraea) (reg.) loză, mîtișoară, răchită, salcie.
io s. v. SALCIE. ZĂLOG.
IOV (în „Vechiul Testament”), personaj biblic („Cartea lui Iov”). Simbol al tăriei credinței și al resemnării în fața celor mai grele încercări. Prăznuit la 6 mai.
IOV cel drept, ebr. Iyyobh „dorință mare” gr. Iωβ, lat. Iob. I. 1. Iov (Sur VI); -u (Paș); -ul (ib): -escu (Ard); -ești = Iuvești s. (Tec I) azi Ivești; Iov/ița, 1758 (Paș); -iță călăraș 1655 (Sd IV38); -ițiu prof., 1890; cu afer.: Viță, Șt., act; 2. Viciu, prob. < *Iovici; cu acomodarea -ie: Iovie, mold. (P14). 3. Iova f. (Paș) n. folosit în Ardeal și Oltenia (Cand 157). 4. Iof, -u < Iov (etim. Paș), sau din Iosif contras; Ioful, mold. (Sd Vri 340); + -cea, Iofcea, 1579 (AO XXI 187). 5. Iobuleasa, 1785, munt. (HI I 22), din forma lat. Iob. II. Confundat cu srb-cr. Jova „Ioan” această formă s-a răspîndit în Oltenia ca nume bărbătesc: Iova comis, 1460 (Ț Rom 238); spătar (13-15 B 131); – olt. (Tis). Iova b. și Iovoiul (Sd XV 310-311).
Salix caprea L., « Salcie căprească, iovă ». Specie care înflorește primăvara, înaintea înfrunzirii. Florile dispuse în amenți cu scvamele (negre la vîrf și mai deschise la bază, păroase), compacți, mai lungi cei femeii decît, cei masculi (galbeni). Frunze de la lat-eliptice la alungit-eliptice, plane, lucioase, rugoase, crenate, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară gri-păroase, fără stipele. Arbust înalt sau arbore de talie joasă, pînă la 10 m înălțime, cu lujerii și mugurii din anul precedent glabrii, lucioși, lujeri ce mai întîi au fost gri-pubescenți.
Iov, sfânt, personajul principal al cărții cu același nume, din Vechiul Testament, om drept din ținutul Uz și foarte bogat, asupra căruia se abat un șir de nenorociri pricinuite de Satan. Numele său a intrat în paginile Vechiului Testament pentru îndelunga sa răbdare în toate încercările suferite, fără a se clătina în credință. Este sărbătorit la 6 mai. ♦ Cartea lui Iov v. carte.

iov dex

Intrare: iov
iovă
iov substantiv masculin
Intrare: Iov
Iov