Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru iordan

IORD├üN, iordane, s. n. Boboteaz─â; slujb─â religioas─â care se face la Boboteaz─â. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A umbla cu iordane = a spune vorbe goale; a se ╚Ťine de lucruri neserioase. ÔÇô Din sl. iordan┼ş.
IORD├üN, iordane, s. n. Boboteaz─â; slujb─â religioas─â care se face la boboteaz─â. ÔŚŐ Expr. (Fam.) A umbla cu iordane = a spune vorbe goale; a se ╚Ťine de lucruri neserioase. ÔÇô Din sl. iordan┼ş.
IORD├üN, iordane, s. n. Boboteaz─â. ÔŚŐ Expr. (Familiar) A umbla cu iordane = a spune vorbe goale; a se ╚Ťine de lucruri neserioase.
iordán (sărbătoare) s. n., pl. iordáne
*Iordán (râu) s. propriu n.
iordán s. n., pl. iordáne
IORDÁN s. v. bobotează.
iord├ín s. m. ÔÇô Ceremonia religioas─â a sfin╚Ťirii apei, pe 6 ianuarie, ├«ntru comemorarea botezului Domnului. De la Iordan, ╚Öi acesta din ngr. ÔÇÖI╬┐¤ü╬┤╬Č╬Ż╬̤é, sl. Iordan┼ş (Tiktin; DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 188). ÔÇô Der. iord─âni, vb. (a stropi cu ap─â sfin╚Ťit─â, de Boboteaz─â; este obicei religios ╚Öi totodat─â popular, care conform tradi╚Ťiei se ╚Ťinea cu mare fast la Curtea domneasc─â); iord─ânit, s. n. (obicei popular ce const─â ├«n a stropi cu ap─â sfin╚Ťit─â); iord─ânitor (var. iord─âna╚Ö), s. m. (persoan─â care strope╚Öte cu ap─â sfin╚Ťit─â).
IORDÁN ~e n. rel. Sărbătoare prin care se cinstește botezul lui Isus Hristos; bobotează. /<sl. iordanu
iordan m. 1. troparul care ├«ncepe cu cuvintele: ┬ź├«n Iordan botez├óndu-te, Tu, Doamne,..┬╗; 2. sfin╚Ťirea cea mare a apei: ├«n ajunul Bobotezei preotul umbl─â cu iordanul din cas─â ├«ncas─â. [V. Iordan].
Iordan m. fluviu în Palestina, se varsă în Marea Moartă: 100 km.
iordan s. v. BOBOTEAZ─é.
IORDAN (JORDAN; ebr. Ha Yarden; arab. Nahr al-Urdunn), fluviu ├«n Orientul Apropiat, pe terit. Libanului, Siriei, Israelului ╚Öi Iordaniei; 325 km. Izv. din V masivului Hermon, curge prin lacul Tiberiada ╚Öi depr. tectonic─â Ghor ╚Öi se vars─â ├«n Marea Moart─â. Formeaz─â numeroase meandre. Iriga╚Ťii; hidrocentrale. Pescuit. ├Än apa I. a fost botezat Iisus Hristos de c─âtre Ioan Botez─âtorul.
IORDAN, Iorgu (1888-1986, n. Tecuci), lingvist ╚Öi filolog rom├ón. Acad. (1945), prof. univ. la Ia╚Öi ╚Öi Bucure╚Öti. Lucr─âri ├«n domeniul lingvisticii romanice (ÔÇ×Lingvistica romanic─â. Evolu╚Ťie. Curente. MetodeÔÇŁ), al limbii rom├óne contemporane (ÔÇ×Limba rom├ón─â actual─â. O gramatic─â a gre╚ÖelilorÔÇŁ, ÔÇ×Limba rom├ón─â contemporan─âÔÇŁ, ÔÇ×Structura morfologic─â a limbii rom├óneÔÇŁ, ├«n colab.), al stilisticii (ÔÇ×Stilistica limbii rom├óneÔÇŁ), al toponimiei (ÔÇ×Toponimia rom├óneasc─âÔÇŁ) ╚Öi antroponimiei (ÔÇ×Dic╚Ťionar al numelor de familie rom├óne╚ÖtiÔÇŁ). Scrieri de popularizare (ÔÇ×Istoria limbii rom├óne. Pe-n╚Ťelesul tuturoraÔÇŁ). Redactor responsabil la ÔÇ×Dic╚Ťionarul limbii rom├óneÔÇŁ ÔÇô serie nou─â. Memorialistic─â. Membru al mai multor academii ╚Öi societ─â╚Ťi ╚Ötiin╚Ťifice str─âine.
IORDAN r├«ul sf├«nt, ebr. Iordanes <ebr. jarden ÔÇ×cu dou─â repejuniÔÇŁ (OS) 1. ÔÇô (P3; Hur); -a (Sd XXII); -ca f. (Cand 157); Iord─ân/escu; -e╚Öti, -eni ss.; -ete, I., act. 2. Cu schimbarea p. fin. Iordian (Tec I); Iord─âicel (Am 157). 3. Cu apoc.: Iorda, M., act.; prob. prin diftongare ╚Öi afer.: Oard─â (B─âjescu). 4. Cu afer. ╚Öi o > u: Urdan (Buc); cf. ╚Öi subst. urd─â. 5.. Prin fon. o > a: Ard─âne╚Öti (B─âl IV) azi s. Iord─âne╚Öti 6. + Teodosia: Iordosia f. (16 A 2V 258, 17 A I 214).
Iordan 1. Principalul r├óu al Palestinei, care o str─âbate de la un cap─ât la altul de la nord la sud, izvor├ónd din mun╚Ťii Libanului ╚Öi v─ârs├óndu-se ├«n Marea Moart─â. Prin el au trecut israeli╚Ťii, sub conducerea lui Iosua, c├ónd au intrat ├«n Canaan. La apa Iordanului ╚Öi-a ├«nceput activitatea Ioan Botez─âtorul ╚Öi tot aici s-a botezat ╚Öi Iisus Hristos. 2. Sfin╚Ťirea apei ├«n ziua de Boboteaz─â (6 ianuarie) ╚Öi ceremonia stropirii cu ap─â sfin╚Ťit─â ├«n amintirea botezului Domnului; p. ext. Boboteaz─â, Botezul Domnului.
a duce cu cobza / iordanul / muia / pre╚Öul expr. (intl.) a ├«n╚Öela, a min╚Ťi.
a se ╚Ťine de iordane expr. a min╚Ťi.
a umbla cu iordane expr. 1. a spune vorbe goale. 2. a se ╚Ťine de lucruri neserioase. 3. a min╚Ťi; a fabula.
iordan, iordane s. n. 1. truc. 2. minciun─â.

Iordan dex online | sinonim

Iordan definitie

Intrare: iordan
iordan substantiv neutru
Intrare: Iordan
Iordan