ionescu-valbudea definitie

O definiție pentru ionescu-valbudea

IONESCU-VALBUDEA, Ștefan (1856-1918, n. București), Sculptor român. Elev al lui Karl Storck și al francezilor E. Frémiet și A. Falguière. Temperament romantic, este interesat, cu predilecție, de reprezentarea mișcării și a expresivității corpului omenesc („Mihai Nebunul”, „Speriatul”, „Învingătorul”). Portrete și compoziții de o remarcabilă sensibilitate și iscusință a execuției („Veronica Micle”, „Ionnescu-Gion”, „Femeie odihnindu-se”, „Copil dormind”, „Bust de fetiță”). Lucrări decorative (relieful „Știința” de pe frontonul Universității din Iași și statuile alegorice „Mercur” și „Vulcan” de la Banca Națională a României, București).

ionescu-valbudea dex

Intrare: Ionescu-Valbudea
Ionescu-Valbudea