Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

INVEST├Ź, investesc, vb. IV. Tranz. A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale ├«ntr-o ├«ntreprindere; a face o investi╚Ťie. ÔÇô Din fr. investir, lat. investire.
INVEST├ŹRE, investiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a investi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. investi.
├ÄNVEST├Ź, ├«nvestesc, vb. IV. Tranz. A acorda cuiva ├«n mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribu╚Ťie. ÔÖŽ (├Än Evul Mediu) A da cuiva ├«nvestitura. ÔÇô Din fr. investir, lat. investire.
├ÄNVEST├ŹRE, ├«nvestiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvesti; ├«mputernicire dat─â cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribu╚Ťie etc.; confirmare ├«ntr-o demnitate. ÔÇô V. ├«nvesti.
├ÄNV├ë╚śTE, ├«nv├ęsc, vb. III. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi reg.) A (se) ├«mbr─âca. [Perf. s. ├«nv─âscui, part. ├«nv─âscut. ÔÇô Var.: ├«nve╚Öt├ş vb. IV] ÔÇô Lat. investire.
├ÄNVE╚śT├Ź vb. IV v. ├«nve╚Öte.
INVEST├Ź, investesc, vb. IV. Tranz. A plasa, a aloca, a cheltui un fond, un capital, diverse mijloace materiale ├«ntr-o ├«ntreprindere; a face o investi╚Ťie. ÔÇô Din fr. investir, lat. investire.
INVEST├ŹRE, investiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a investi ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. investi.
├ÄNVEST├Ź, ├«nvestesc, vb. IV. Tranz. A acorda cuiva ├«n mod oficial un drept, o autoritate, o demnitate, o atribu╚Ťie: (├«n evul mediu) a da cuiva ├«nvestitura. ÔÇô Din fr. investir, lat. investire.
├ÄNVEST├ŹRE, ├«nvestiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvesti; ├«mputernicire dat─â cuiva spre a exercita un drept, o autoritate, o atribu╚Ťie etc.; confirmare ├«ntr-o demnitate. ÔÇô V. ├«nvesti.
├ÄNV├ë╚śTE, ├«nv├ęsc, vb. III. Tranz. ╚Öi refl. (├Änv. ╚Öi reg.) A (se) ├«mbr─âca. [Perf. s. ├«nv─âscui, part. ├«nv─âscut. ÔÇô Var.: ├«nve╚Öt├ş vb. IV] ÔÇô Lat. investire.
INVEST├Ź, investesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la un fond, un capital etc.) A plasa, a aloca ├«ntr-o ├«ntreprindere. Statul democrat-popular investe╚Öte an de an sume din ce ├«n ce mai mari pentru protec╚Ťia muncii. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2800. ÔŚŐ Fig. Investise, dup─â p─ârerea lui, ├«n copil, un anumit capital. VORNIC, P. 9.
INVEST├ŹRE, investiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a investi. Investirea unui fond ├«ntr-o ├«ntreprindere.
├ÄNVEST├Ź, ├«nvestesc, vb. IV. Tranz. A ├«mputernici (pe cineva) ├«n mod oficial, a acorda (cuiva) un drept, o autoritate, o demnitate; (├«n evul mediu) a da cuiva ├«nvestitura. Domnii ╚Ť─ârilor rom├«ne ├«nvesteau pe boieri cu func╚Ťiunile lor. Ôľş Comisarul ├«nvestit cu mandat... are drept s-o elibereze, dac─â el g─âse╚Öte asta de cuviin╚Ť─â. CAMIL PETRESCU, O. II 308.
├ÄNVEST├ŹRE, ├«nvestiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvesti; ├«mputernicire dat─â cuiva spre a exercita un drept, o autoritate etc.; confirmare, ├«nt─ârire ├«ntr-o demnitate.
├ÄNVE╚śT├Ź vb. IV v. ├«nve╚Öte.
invest├ş (a ~) (a plasa capital) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. invest├ęsc, imperf. 3 sg. investe├í; conj. prez. 3 s─â investe├ísc─â
invest├şre (plasament de capital) s. f., g.-d. art. invest├şrii; pl. invest├şri
├«nvest├ş (a ~) (a acorda oficial un drept) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nvest├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nveste├í; conj. prez. 3 s─â ├«nveste├ísc─â
├«nvest├şre (ac╚Ťiunea de a ├«nvesti) s. f., g.-d. art. ├«nvest├şrii; pl. ├«nvest├şri
├«nv├ę╚Öte (a ~) (├«nv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv├ęsc, 2 sg. ├«nv├ę╚Öti, perf. s. 1 sg. ├«nv─âsc├║i; conj. prez. 3 s─â ├«nve├ísc─â; part. ├«nv─âsc├║t
invest├ş (a plasa un capital) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. invest├ęsc, imperf. 3 sg. investe├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. investe├ísc─â
invest├şre s. f., g.-d. art. invest├şrii; pl. invest├şri
├«nvest├ş (a acorda cuiva ├«n mod oficial un drept, o demnitate, o atribu╚Ťie) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nvest├ęsc, imperf. 3 sg. ├«nveste├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nveste├ísc─â
├«nvest├şre (├«mputernicire dat─â cuiva spre a exercita un drept, o atribu╚Ťie) s. f., g.-d. art. ├«nvest├şrii; pl. ├«nvest├şri
├«nv├ę╚Öte vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ├«nv├ęsc, 2 sg. ├«nv├ę╚Öti, perf. s. 1 sg. ├«nv─âsc├║i; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ├«nve├ísc─â; part. ├«nv─âsc├║t
INVEST├Ź vb. a b─âga, a plasa, a v├ór├«. (A ~ un capital ├«n ceva.)
INVEST├ŹRE s. plasament, plasare. (~ a unui capital.)
├ÄNVEST├Ź vb. 1. v. ├«nsc─âuna. 2. v. alege. 3. v. autoriza. 4. (├«nv. ╚Öi pop.) a or├óndui, (├«nv.) a revesti, a r├óndui. (A ~ ceva cu forme legale.)
├ÄNVEST├ŹRE s. 1. v. ├«nsc─âunare. 2. v. ├«mputernicire.
├ÄNV├ë╚śTE vb. v. echipa, ├«mbr─âca, ├«nve╚Öm├ónta.
INVEST├Ź vb. IV. tr. 1. (Ec.) A plasa, a aloca un fond, un capital ├«ntr-o ├«ntreprindere. 2. V. ├«nvesti. [P.i. -tesc. / < fr. investir, it. investire].
INVEST├ŹRE s.f. Ac╚Ťiunea de a investi ╚Öi rezultatul ei. [< investi].
├ÄNVEST├Ź vb. IV. tr. (├Än evul mediu) A da cuiva ├«nvestitura; a acorda cuiva ├«n mod oficial un drept, o demnitate. [P.i. -tesc, var. investi vb. IV. / cf. it., lat. investire, fr. investir].
├ÄNVEST├ŹRE s.f. Ac╚Ťiunea de a ├«nvesti; ├«mputernicire dat─â cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorit─â╚Ťi etc.; confirmare ├«ntr-o demnitate. [< ├«nvesti].
INVEST├Ź vb. tr. a face o investi╚Ťie. (< fr. investir, lat. investire)
├ÄNVEST├Ź vb. tr. 1. a da cuiva ├«nvestitura (1). 2. a acorda ├«n mod oficial un drept, un titlu, o demnitate. (< fr. investir, lat. investire)
├ÄNVEST├ŹRE s. f. ac╚Ťiunea de a ├«nvesti. ÔŚŐ ├«mputernicire dat─â cuiva pentru exercitarea unui drept, a unei autorit─â╚Ťi etc. ÔŚŐ confirmare ├«ntr-o demnitate. (< ├«nvesti)
├«nve╚Öt├ş (├«nve╚Öt├ęsc, ├«nve╚Öt├şt), vb. ÔÇô A ├«mbr─âca, a acoperi, a ├«nveli, a ├«nf─â╚Öura. ÔÇô Var. ├«nve╚Öte, part. ├«nv─âscut. Mr. ├«nvescu, megl. anvescu, istr. mnescu. Lat. (in)vestß┐Ĺre (Candrea-Dens., 898; REW 4531; DAR; cf. ╚śeineanu, Semasiol., 188), ├Änv., se p─âstreaz─â ├«nc─â ├«n vorbirea pop. din Trans. de Nord (Pop, Dacor., VIII, 68) ╚Öi Bucov. Conj. oscileaz─â ├«ntre formele ├«nv─âsc, ├«nvesc, ├«nve╚Ötesc. Este dublet al lui investi, vb. (a face o investi╚Ťie; a bloca, a asedia), din fr. investir.
A INVEST├Ź ~├ęsc tranz. (sume, capitaluri) A da ca investi╚Ťie; a plasa. /<fr. investir, engl. invest
A ├ÄNVEST├Ź ~├ęsc tranz. 1) (persoane) A pune ├«n mod oficial (├«ntr-o func╚Ťie, ├«ntr-un drept sau ├«ntr-o demnitate). 2) (├«n evul mediu) A supune ├«nvestiturii. /<fr. investir, lat. investire
├«nve╚Öt├ş vb. IV (reg., ├«nv.) V. ├«nve╚Öte.[1]
├«nve╚Öt├şre s.f. (├«nv.) V. ├«nve╚Ötere.
invest├Č v. 1. a pune ├«n posesiunea unui titlu, a unei demnit─â╚Ťi; 2. a ├«mpresura din toate p─âr╚Ťile cu armata.
*invest├ęsc v. tr. (fr. investir, d. lat. in-vestire, a ├«nconjura [d. vestis, ha─şn─â]: it. investire. V. ├«nv─âsc). Pun solemn ├«n posesiunea unu─ş feud sa┼ş une─ş demnit─â╚Ť─ş pin ceremonia alegoric─â a investituri─ş (c├«nd, ├«n evu medi┼ş, se d─âru─şa un ve╚Öm├«nt, cum li se d─âru─şa domnilor fanario╚Ť─ş un caftan): principi─ş ├«─ş investea┼ş pe episcop─ş d├«ndu-le c├«rja ╚Öi inelu. Fig. Pun, cu oare-care formalit─â╚Ť─ş, ├«n posesiunea une─ş puter─ş, une─ş autorit─â╚Ť─ş: la Roma dictatori─ş era┼ş investi╚Ť─ş cu o autoritate absolut─â. Arm. Impresor, ├«nconjor: oastea du╚Öm─âneasc─â era investit─â ├«n tab─âra e─ş.
├«nvß║»sc, -v─âsc├║t, a -v├ę╚Öte ╚Öi (├«n)ve╚Öt├ęsc v. tr. (lat. investire, a ├«mbr─âca, d. vestis, ve╚Öm├«nt, ha─şn─â; it. vestire, pv. sp. pg. vestir, fr. v├¬tir. ÔÇô ├Änv─âsc, ├«nve╚Öt─ş, ├«nve╚Öte, s─â ├«nveasc─â, ├«ntocma─ş ca cresc). Vech─ş. Az─ş lit. (numa─ş formeleÔÇÖn -u─ş, ut). ├Ämbrac: un prunc ├«nv─âscut ├«n scutice. Fig. Poet. ├Änv─âscut ├«n raze, ├«nconjurat de raze. Refl. Ignoran╚Ťa se ├«nv─âscuse ├«ntrÔÇÖ├«n╚Öi─ş (Petra╚Öcu, Fig. lit. contemp. 205), p─âcatu sÔÇÖa ├«nv─âscut ├«n om.
├«nv├ę╚Öte, ├«nve╚Öt├ęsc, V. ├«nv─âsc.
├«nve╚Öt├şre f. Vech─ş. ├Ämbr─âc─âminte.
INVESTI vb. a băga, a plasa, a vîrî. (A ~ un capital în ceva.)
INVESTIRE s. plasament, plasare. (~ a unui capital.)
ÎNVESTI vb. 1. a înscăuna, a întrona, a numi, a proclama, a pune, a unge, (înv.) a prochema, a propovădui, a striga, a vesti. (L-au ~ împărat.) 2. a alege, a desemna, a pune. (Poporul în urale îl ~ conducător al lui.) 3. a autoriza, a delega, a împuternici, (înv.) a isprăvnici, a slobozi. (L-a ~ să facă următorul lucru...) 4. (înv. și pop.) a orîndui, (înv.) a revesti, a rîndui. (A ~ ceva cu forme legale.)
ÎNVESTIRE s. 1. înscăunare, întronare, proclamare, ungere. (După ~ domnitorului.) 2. împuternicire, învestitură. (A primit ~.)
├«nve╚Öte vb. v. ECHIPA. ├ÄMBR─éCA. ├ÄNVE╚śM├ÄNTA.
├«nve╚Öt├ş, vb. tranz., refl. ÔÇô (reg.; arh.) A (se) ├«mbr─âca, a (se) ├«nve╚Öm├ónta: ÔÇ×Ce-i mai bun ca oaia bun─â? / C─â te-nve╚Öte, te hr─âne╚ÖteÔÇŁ (B├órlea, 1924, I: 166). Termenul e atestat ╚Öi ├«n Codicele de la Ieud (1630): ÔÇ×s─â ne nevoim de s─â ne ├«nvea╚ÖtemÔÇŁ. La cronicari: ÔÇ×├Änve╚Ötitu-te-ai cu lumin─âÔÇŁ (Coresi, Ps. 282); ÔÇ×Te scoal─â de te-nvea╚Öte ╚Öi te-ncingeÔÇŁ (Dosoftei, VS 116/2). ÔÇ×Aceast─â form─â a ie╚Öit din uz prin sec. XIX, cu excep╚Ťia ariilor laterale, dup─â cum dovedesc textele populare maramure╚Öene, supravie╚Ťuind, ├«n special, participiul ├«nv─âscut (de la ├«nve╚Öte)ÔÇŁ (v. Limba rom├ón─â, nr. 5 / 1960: 11). ÔÇô Lat. investire ÔÇ×a (se) ├«mbr─âca, a (se) acoperi, a (se) ├«nveliÔÇŁ < lat. vestis ÔÇ×ve╚Öm├ónt, hain─âÔÇŁ (Scriban; CDDE, DA, cf. DER; Felecan, 2011; DEX, MDA).
├«nve╚Öt├ş, vb. tranz., refl. ÔÇô (├«nv.) A (se) ├«mbr─âca, a (se) ├«nve╚Öm├ónta: ÔÇ×Ce-i mai bun ca oaia bun─â? / C─â te-nve╚Öte, te hr─âne╚ÖteÔÇŁ (B├órlea 1924 I: 166). Termenul e atestat ╚Öi ├«n Codicele de la Ieud (1630): ÔÇ×s─â ne nevoim de s─â ne ├«nvea╚ÖtemÔÇŁ. La cronicari: ÔÇ×├Änve╚Ötitu-te-ai cu lumin─âÔÇŁ (Coresi, Ps. 282); ÔÇ×Te scoal─â de te-nvea╚Öte ╚Öi te-ncingeÔÇŁ (Dosoftei, VS 116/2). ÔÇ×Aceast─â form─â a ie╚Öit din uz prin sec. XIX, cu excep╚Ťia ariilor laterale, dup─â cum dovedesc textele populare maramure╚Öene, supravie╚Ťuind, ├«n special, participiul ├«nv─âscut (de la ├«nve╚Öte)ÔÇŁ (v. Limba rom├ón─â, nr. 5 / 1960, 11). ÔÇô Lat. investire ÔÇ×a (se) ├«mbr─âca, a (se) acoperi, a (se) ├«nveliÔÇŁ (Felecan 2011).

Investire dex online | sinonim

Investire definitie

Intrare: investi
investi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: investire
investire substantiv feminin
Intrare: învesti
învesti verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: învestire
învestire substantiv feminin
Intrare: învești (def.)
învești def. verb grupa a IV-a conjugarea a V-a
Intrare: înveștire
înveștire
Intrare: învește
învești 1 -esc verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
învește verb grupa a III-a conjugarea a IX-a