investiga definitie

11 definiții pentru investiga

INVESTIGÁ, investighez, vb. I. Tranz. A face investigații; a cerceta. – Din lat., it. investigare.
INVESTIGÁ, investighez, vb. I. Tranz. A face investigații; a cerceta. – Din lat., it. investigare.
INVESTIGÁ, investighez, vb. I. Tranz. (Rar) A face investigații, a cerceta.
investigá (a ~) vb., ind. prez. 3 investigheáză
investigá vb., ind. prez. 1 sg. investighéz, 3 sg. și pl. investigheáză
INVESTIGÁ vb. 1. v. analiza. 2. (fig.) a sonda. (A ~ opinia publică.)
INVESTIGÁ vb. I. tr. A face investigații (mai ales medicale); a cerceta. [< lat. investigare].
INVESTIGÁ vb. tr. a face investigații; a cerceta. (< it., lat. investigare)
A INVESTIGÁ ~ghéz tranz. A supune unei investigații; a studia; a cerceta; a analiza; a considera. /<lat. investigare
*investíg, a v. tr. (lat. in-vestigo, -áre, d. vestigium, vestigiŭ, urmă). Rar. Cercetez, urmăresc: investig niște acte. – Și -ghéz, -ghezĭ, -ghează, -găm ș. a.
INVESTIGA vb. 1. a analiza, a cerceta, a examina, a studia, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (~ cauzele unui fenomen.) 2. (fig.) a sonda. (A ~ opinia publică.)

investiga dex

Intrare: investiga
investiga verb grupa I conjugarea a II-a