Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru inversa

├ŹNVERS, -─é, inver╚Öi, -se, adj. (Adesea adverbial) Care este, se face ├«ntr-un sens opus direc╚Ťiei ini╚Ťiale sau fire╚Öti, de la sf├ór╚Öit c─âtre ├«nceput; f─âcut pe dos, de-a-ndoaselea. ÔŚŐ (Mat.) Raport invers (propor╚Ťional) = raport ├«ntre dou─â m─ârimi, cantit─â╚Ťi, valori care depind ├«n a╚Öa fel una de cealalt─â ├«nc├ót, dac─â una se m─âre╚Öte de un num─âr de ori, cealalt─â scade de acela╚Öi num─âr de ori. M─ârimi (sau valori etc.) invers propor╚Ťionale = m─ârimi (sau valori etc.) care se afl─â ├«n raport invers propor╚Ťional. Cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi, numere) inverse = cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi, numere) al c─âror produs este egal cu unitatea. ÔÇô Din fr. inverse, lat. inversus.
INVERS├ü, inversez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea ini╚Ťial─â sau normal─â, fireasc─â; a face (ceva) invers; a ├«ntoarce pe dos; a r─âsturna. ÔÇô Din fr. inverser.
├ŹNVERS, -─é, inver╚Öi, -se, adj. (Adesea adverbial) Care este, se face ├«ntr-un sens opus direc╚Ťiei ini╚Ťiale sau fire╚Öti, de la sf├ór╚Öit c─âtre ├«nceput; f─âcut pe dos, de-a-ndoaselea. ÔŚŐ (Mat.) Raport invers (propor╚Ťional) = raport ├«ntre dou─â m─ârimi, cantit─â╚Ťi, valori care depind ├«n a╚Öa fel una de cealalt─â ├«nc├ót, dac─â una se m─âre╚Öte de un num─âr de ori, cealalt─â scade de acela╚Öi num─âr de ori. M─ârimi (sau valori etc.) invers propor╚Ťionale = m─ârimi (sau valori etc.) care se afl─â ├«n raport invers propor╚Ťional. Cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi, numere) inverse = cantit─â╚Ťi (sau m─ârimi, numere) al c─âror produs este egal cu unitatea. ÔÇô Din fr. inverse, lat. inversus.
INVERS├ü, inversez, vb. I. Tranz. A schimba ordinea ini╚Ťial─â sau normal─â, fireasc─â; a face (ceva) invers; a ├«ntoarce pe dos; a r─âsturna. ÔÇô Din fr. inverser.
├ŹNVERS, -─é, inver╚Öi, -se, adj. Care se face ├«ntr-un sens opus direc╚Ťiei ini╚Ťiale sau fire╚Öti; f─âcut pe dos, de-a-ndaratele, de-a-ndoaselea. Direc╚Ťie invers─â. Reac╚Ťie invers─â. ÔŚŐ (Mat.) Raport invers (sau, adverbial, invers propor╚Ťional) = raport ├«ntre dou─â cantit─â╚Ťi, valori etc., dintre care una se m─âre╚Öte ├«n timp ce cealalt─â scade ├«n aceea╚Öi propor╚Ťie. Cantit─â╚Ťi (sau numere) inverse = cantit─â╚Ťi (sau numere) al c─âror produs este egal cu unitatea. Numerele 7 ╚Öi 1/7 s├«nt numere inverse. ÔŚŐ (Adverbial) Orice r─âm├«nere ├«n urm─â a industriei fr├«neaz─â reproduc╚Ťia l─ârgit─â ├«n agricultur─â... ╚Öi invers, orice r─âm├«nere ├«n urm─â a agriculturii fr├«neaz─â reproduc╚Ťia l─ârgit─â a industriei. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr., 12, 41.
INVERSÁ, inversez, vb. I. Tranz. A face (ceva) invers, a întoarce pe dos, a răsturna. A inversa ordinea cuvintelor.
├şnvers adj. m., pl. ├şnver╚Öi; f. ├şnvers─â, pl. ├şnverse
inversá (a ~) vb., ind. prez. 3 inverseáză
├şnvers adj. m., pl. ├şnver╚Öi; f. sg. ├şnvers─â, pl. ├şnverse
invers├í vb., ind. prez. 1 sg. invers├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. inverse├íz─â
AFERENTA╚ÜIE ├ŹNVERS─é s. v. conexiune invers─â.
├ŹNVERS adj., adv. 1. adj. contrar, opus. (Sens ~ celui ini╚Ťial.) 2. adv. dimpotriv─â. (Lucrurile s-au petrecut tocmai ~.) 3. adv. viceversa. (Lucrurile sunt valabile ╚Öi ~.)
INVERSÁ vb. a interverti, a răsturna. (A ~ ordinea elementelor unei serii.)
├ŹNVERS, -─é adj. (adesea adv.) Contrar direc╚Ťiei ini╚Ťiale sau fire╚Öti; pe dos. ÔŚŐ Raport invers (propor╚Ťional) = raport ├«ntre dou─â m─ârimi care variaz─â astfel ├«nc├ót produsul lor s─â r─âm├ón─â constant. [< fr. inverse, cf. lat. inversus].
INVERS├ü vb. I. tr. A r─âsturna o situa╚Ťie, o ordine (fireasc─â); a face ceva invers. ÔÖŽ A schimba sensul unui curent electric. [< fr. inverser].
├ŹNVERS, -─é adj. (╚Öi adv.) contrar direc╚Ťiei ini╚Ťiale sau fire╚Öti; pe dos. ÔÖŽ (mat.) m─ârime ~─â = m─ârime egal─â cu raportul dintre 1 ╚Öi m─ârimea dat─â; raport ~ (propor╚Ťional) = raport ├«ntre dou─â m─ârimi care variaz─â astfel ├«nc├ót produsul lor s─â r─âm├ón─â constant. (< fr. inverse, lat. inversus)
INVERS├ü vb. tr. a r─âsturna o situa╚Ťie, o ordine (fireasc─â); a face ceva invers. ÔŚŐ a schimba sensul unui curent electric, al unei m─ârimi vectoriale. (< fr. inverser)
├ŹNVERS ~s─â (~╚Öi, ~se) ╚Öi adverbial (despre lucruri, ac╚Ťiuni etc.) Care este opus (direc╚Ťiei, ordinii, st─ârii ini╚Ťiale sau fire╚Öti). /<fr. inverse, lat. inversus
A INVERS├ü ~├ęz tranz. 1) (pozi╚Ťia, ordinea obiectelor etc.) A schimba invers. 2) A prezenta invers. ~ lucrurile. /<fr. inverser, lat. inversare
invers a. care e ├«n sens opus altuia. ÔĽĹ n. contrarul.
*inv├ęrs, -─â adj. (lat. inversus, part. d. in-v├ęrtere, a ├«nv├«rti, a suci. V. vers). Pe dos, ├«n sens contrar, r─âsturnat, opus: imaginile se v─âd ├«n sens invers ├«n ap─â, a╚Öezare invers─â. S. n., pl. e ╚Öi ur─ş. Ce─şa ce e antiteza unu─ş lucru: lupu e inversu oi─ş. Adv. ├Än mod invers: a te mi╚Öca invers.
*invers├ęz v. tr. (d. invers or─ş lat. inversare, id. V. v─ârs). A╚Öez invers, ├«ntorc.
INVERS adj., adv. 1. adj. contrar, opus. (Sens ~ celui ini╚Ťial.) 2. adv. dimpotriv─â. (~ venea un autocamion.)
INVERSA vb. a interverti, a r─âsturna. (A ~ ordinea elementelor unei serii.)
├ŹNVERS, -─é adj. (< fr. inverse, cf. lat. inversus): ├«n sintagmele form─â verbal─â invers─â ╚Öi ordine invers─â (v.).
a vorbi pe invers expr. a face afirma╚Ťii sup─âr─âtoare, care au darul de a deranja un interlocutor.
a-i veni cu tax─â invers─â expr. a avea senza╚Ťie de vom─â; a vomita.
boxer cu garda invers─â expr. homosexual.

Inversa dex online | sinonim

Inversa definitie

Intrare: invers
invers adjectiv
Intrare: inversa
inversa verb grupa I conjugarea a II-a