INVÁZIE, invazii, s. f. 1. Intrare neașteptată, năvălire a unei armate inamice într-o țară (cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga); cotropire, invadare; p. ext. năvălire, venire neașteptată și în număr mare a cuiva sau a ceva într-un anumit loc. 2. Apariție rapidă și masivă, cu caracter de calamitate, într-o regiune, a unor specii de plante sau de animale dăunătoare sau parazite. 3. (Med.) Stadiu în evoluția ciclică a unei boli infecțioase, care durează de la apariția primelor semne de boală până la instalarea fenomenelor clinice caracteristice. – Din fr. invasion, lat. invasio.

INVÁZIE, invazii, s. f. 1. Intrare neașteptată, năvălire a unei armate inamice într-o țară (cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga); cotropire, invadare; p. ext. năvălire, venire neașteptată și în număr mare a cuiva sau a ceva într-un anumit loc. 2. Apariție rapidă și masivă, cu caracter de calamitate, într-o regiune, a unor specii de plante sau de animale dăunătoare sau parazite. 3. (Med.) Stadiu în evoluția ciclică a unei boli infecțioase, care durează de la apariția primelor semne de boală până la instalarea fenomenelor clinice caracteristice. – Din fr. invasion, lat. invasio.

INVÁZIE, invazii, s. f. Intrare neașteptată, năvălire a unei armate inamice într-o țară (cu scopul de a o prăda sau cuceri); invadare, cotropire. În timpul invaziei nemțești pe teritoriul țării noastre, starea poporului s-a înrăutățit foarte mult. IST. R.P.R. 496. 1812... Moscova devine mormîntul marii armate napoleoniene de invazie. STANCU, U.R.S.S. 98. Pe la 1240 [Kievul] este ruinat aproape în întregime de invazia tătărască. SAHIA, U.R.S.S. 40. ◊ Fig. Invazie de lăcuste.

invázie (-zi-e) s. f., art. invázia (-zi-a), g.-d. art. inváziei; pl. invázii, art. inváziile (-zi-i-)

invázie s. f. (sil. -zi-e), art. invázia (sil. -zi-a), g.-d. art. inváziei; pl. invázii, art. inváziile (sil. -zi-i-)

INVÁZIE s. v. cotropire.

INVÁZIE s.f. 1. Năvălire, invadare a unei armate asupra unei țări cu scopul de a o cuceri, de a o subjuga. ♦ Perioadă de început în bolile contagioase. 2. Năpădire, năvălire, năvală; revărsare puternică, extindere năprasnică, rapidă. [Pron. -zi-e, gen. -iei, var. invaziune s.f. / cf. fr. invasion, lat. invasio].

INVÁZIE s. f. 1. pătrundere pe teritoriul unui stat a forțelor armate aparținând altui stat. 2. perioadă de început în bolile infecțioase. 3. năpădire, năvălire; revărsare puternică. (< fr. invasion, lat. invasio)

INVÁZIE ~i f. 1) Pătrundere masivă a unor forțe armate străine pe teritoriul unui stat cu scopul de a-l cuceri. 2) Apariție rapidă și masivă a unor paraziți sau dăunători într-o regiune. [G.-D. invaziei; Sil. -zi-e] /<fr. invasion, lat. invasio, ~onis

*invaziúne f. (lat. in-vásio, -ónis). Acțiunea de a invada, năvălire, irupțiune: invaziunile barbarilor aŭ distrus imperiu roman. Fig. Năpădire, intrare subită, difuziune: invaziunea ideilor noĭ. Med. Invaziunea uneĭ boale, aparițiunea (începutu) eĭ. – Și -ázie.

INVAZIE s. cotropire, invadare, încălcare, năpădire, (pop.) călcare, (înv.) cuprindere, cuprins, năbușeală, stropșitură. (~ unui teritoriu străin.)