INVAGINÁ, pers. 3 invaginează, vb. I. Refl. (Med.; despre porțiuni ale intestinelor) A se întoarce spre interior prin invaginație. – Din fr. invaginer.

INVAGINÁ, pers. 3 invaginează, vb. I. Refl. (Med.; despre porțiuni ale intestinelor) A se întoarce spre interior prin invaginație. – Din fr. invaginer.

invaginá vb., ind. prez. 3 sg. invagineáză

INVAGINÁ vb. I. refl. (Liv.; med.) A se întoarce spre interior; a crește prin invaginație. [Cf. it. invaginare, fr. invaginer].

INVAGINÁ vb. refl. (despre porțiuni de organe, țesuturi) a se întoarce spre interior prin invaginație. (< fr. invaginer)