inuzitat definitie

11 definiții pentru inuzitat

INUZITÁT, -Ă, inuzitați, -te, adj. (Rar) Care nu este întrebuințat, care nu se folosește; neîntrebuințat, neuzitat. – Din fr. inusité, lat. inusitatus.
INUZITÁT, -Ă, inuzitați, -te, adj. (Rar) Care nu este întrebuințat, care nu se folosește; neîntrebuințat, neuzitat. – Din fr. inusité, lat. inusitatus.
INUZITÁT, -Ă, inuzitați, -te, adj. (Franțuzism rar) Care nu se uzitează, nu se folosește, nu se întrebuințează; neuzitat. Procedeu inuzitat. Practici inuzitate.
!inuzitát (i-nu-/in-u-) adj. m., pl. inuzitáți; f. inuzitátă, pl. inuzitáte
inuzitát adj. m. (sil. mf. in-), pl. inuzitáți; f. sg. inuzitátă, pl. inuzitáte
INUZITÁT adj. v. nefolosit, neîntrebuințat, neutilizat, neuzitat.
Inuzitat ≠ uzitat
INUZITÁT, -Ă adj. (Rar) Care nu se folosește, nu se întrebuințează; neobișnuit; neuzitat. [Cf. fr. inusité].
INUZITÁT, -Ă adj. care nu se folosește; neobișnuit; neuzitat. (< fr. inusité)
*inuzitát, -ă adj. (lat. in-usitatus). Care nu e uzitat, neîntrebuințat, neobișnuit: vorbe inuzitate astăzĭ.
inuzitat adj. v. NEFOLOSIT. NEÎNTREBUINȚAT. NEUZITAT.

inuzitat dex

Intrare: inuzitat
inuzitat adjectiv
  • silabisire: in-