INUTILIZÁBIL, -Ă, inutilizabili, -e, adj. Care nu poate fi folosit; de neîntrebuințat, neutilizabil. – Din fr. inutilisable.

INUTILIZÁBIL, -Ă, inutilizabili, -e, adj. Care nu poate fi utilizat, folosit, întrebuințat; de neîntrebuințat, neutilizabil. – Din fr. inutilisable.

INUTILIZÁBIL, -Ă, inutilizabili, -e, adj. Care nu poate fi utilizat, folosit; de neîntrebuințat. În magazie sînt piese vechi, inutilizabile. DEMETRIUS, C. 20.

!inutilizábil (i-nu-/in-u-) adj. m., pl. inutilizábili; f. inutilizábilă, pl. inutilizábile

inutilizábil adj. m. (sil. mf. in-) utilizabil

INUTILIZÁBIL adj. neutilizabil.

Inutilizabil ≠ utilizabil

INUTILIZÁBIL, -Ă adj. Care nu se poate utiliza; de neîntrebuințat. [Cf. fr. inutilisable].

INUTILIZÁBIL, -Ă adj. care nu poate fi utilizat. (< fr. inutilisable)

INUTILIZÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi utilizat; imposibil de a fi utilizat; neutilizabil. /<fr. inutilisable