Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru intui╚Ťionism

INTUI╚ÜION├ŹSM s. n. Curent filosofic care opune ra╚Ťiunii intui╚Ťia, conceput─â ca o facultate analoag─â cu instinctul, cu sim╚Ťul artistic sau cu revela╚Ťia divin─â, consider├ónd c─â aceasta ar p─âtrunde nemijlocit ├«n esen╚Ťa obiectelor. [Pr.: -tu-i-╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. intuitionnisme.
INTUI╚ÜION├ŹSM s. n. Curent filosofic care opune ra╚Ťiunii intui╚Ťia, conceput─â ca o facultate analog─â cu instinctul, cu sim╚Ťul artistic sau cu revela╚Ťia divin─â, consider├ónd c─â aceasta ar p─âtrunde nemijlocit ├«n esen╚Ťa obiectelor. [Pr.: -tu-i-╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. intuitionnisme.
INTUI╚ÜION├ŹSM s. n. Curent reac╚Ťionar idealist-subiectiv ├«n filozofia burghez─â, care, t─âg─âduind posibilitatea cunoa╚Öterii lumii prin intermediul sim╚Ťurilor, al ra╚Ťiunii ╚Öi al activit─â╚Ťii practice a oamenilor, declar─â intui╚Ťia (2) drept unic izvor al cunoa╚Öterii. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-o-.
intui╚Ťion├şsm (-tu-i-╚Ťi-o-) s. n.
intui╚Ťion├şsm s. n. (sil. -tu-i-╚Ťi-o-)
INTUI╚ÜION├ŹSM s.n. 1. Curent filozofic ira╚Ťionalist care opune ra╚Ťiunii intui╚Ťia, conceput─â ca o facultate analog─â cu instinctul, cu sim╚Ťul artistic sau cu rela╚Ťia divin─â, consider├ónd c─â aceasta ar p─âtrunde nemijlocit ├«n esen╚Ťa obiectelor. 2. Orientare metodologic─â care respinge logica ca ╚Ötiin╚Ť─â ce preced─â matematica, consider├ónd c─â scopul acestora se reduce la construirea ╚Öi intuirea forma╚Ťiilor matematice ╚Öi logice. 3. Curent idealist-subiectiv care sus╚Ťine c─â no╚Ťiunile morale nu pot fi fundamentate dec├ót ├«n mod intuitiv. [Pron. -╚Ťi-o-. / < fr. intuitionnisme].
INTUI╚ÜION├ŹSM s. n. 1. curent filozofic ira╚Ťionalist care opune ra╚Ťiunii intui╚Ťia, conceput─â ca o facultate analoag─â cu instinctul, cu sim╚Ťul artistic sau cu revela╚Ťia divin─â, consider├ónd c─â aceasta ar p─âtrunde nemijlocit ├«n esen╚Ťa obiectelor. 2. orientare metodologic─â care nu accept─â logica drept ╚Ötiin╚Ť─â ce preced─â matematica, consider├ónd c─â scopul acestora se reduce la construirea ╚Öi intuirea forma╚Ťiunilor matematice ╚Öi logice. 3. curent idealist-subiectiv care sus╚Ťine c─â no╚Ťiunile morale nu pot fi fundamentale dec├ót ├«n mod intuitiv. (< fr. intuitionnisme)
INTUI╚ÜION├ŹSM n. Curent filozofic care absolutizeaz─â intui╚Ťia. /<fr. intuitionnisme
INTUI╚ÜION├ŹSM (< fr.) s. n. 1. (FILOZ.) Doctrin─â care sus╚Ťine c─â exist─â anumite elemente de cunoa╚Ötere ferm─â, absolut sigure, la care se ajunge prin intui╚Ťie, nu prin mijloace empirice. I. a ap─ârut ca reac╚Ťie la pozitivismul din sec. 19, fiind o ├«ncercare de re├«nviere a metafizicii. Metafizicile intui╚Ťioniste au ├«ns─â ca obiect via╚Ťa, devenirea, temporalitatea ╚Öi pun accent pe tr─âirea uman─â, resping├ónd realitatea inteligibil─â a metafizicii tradi╚Ťionale. Reprezentan╚Ťi: H. Bergson, L. Klages. 2. (ETIC─é) Orice teorie dup─â care normele sau principiile moralei sunt ├«n╚Ťelese a priori, asemenea adev─ârurilor logice sau matematice (G.E. Moore, W.D. Ross ╚Ö.a.). 3. (MAT.; LOG.) Orientare metodologic─â fundat─â la ├«nceputul sec. 20 de L. Brouwer ╚Öi dezvoltat─â de A. Heyting, care consider─â c─â scopul ultim al matematicii ╚Öi logicii se reduce la construirea ╚Öi intuirea forma╚Ťiilor matematice ╚Öi logice. V. formalism (3).

Intui╚Ťionism dex online | sinonim

Intui╚Ťionism definitie

Intrare: intui╚Ťionism
intui╚Ťionism substantiv neutru
  • silabisire: -tu-i-╚Ťi-o-