9 definiții pentru intrus
INTRÚS, -Ă, intruși, -se,
s. m. și
f.,
adj. (Persoană) care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, fără a fi chemată, poftită sau dorită; nepoftit, inoportun. – Din
fr. intrus. INTRÚS, -Ă, intruși, -se,
s. m. și
f.,
adj. (Persoană) care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, fără a fi chemată, poftită sau dorită; nepoftit, inoportun. – Din
fr. intrus. INTRÚS, -Ă, intruși, -se,
s. m. și
f. Persoană care se introduce undeva sau la cineva fără a avea vreo calitate, pe nedrept, cu forța; persoană nepoftită, inoportună. A devenit lividă, dar n-a avut curajul să spuie nimic intrusului. CAMIL PETRESCU, U. N. 109.
intrús adj. m.,
s. m.,
pl. intrúși;
adj. f.,
s. f. intrúsă,
pl. intrúse
intrús s. m., adj. m., pl. intrúși; f. sg. intrúsă, pl. intrúse INTRÚS, -Ă s.m. și f. Cel care se introduce undeva sau la cineva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. [< fr. intrus, cf. lat. intrusus – împins în].
INTRÚS, -Ă adj.,
s. m. f. (cel) care se introduce undeva fără drept, fără vreo calitate; nepoftit, inoportun. (< fr. intrus, lat. intrusus)
INTRÚS ~și m. Persoană care se introduce undeva fără a fi invitată sau dorită; oaspete nepoftit. [Sil. in-trus] /<fr. intrus, lat. intrusus *intrúz, -ă adj. și s., pl. jĭ, ze (fr. intrus, lat. intrusus, d. in-trúdere, a împinge violent). Care s’a introdus fără drept orĭ fără titlu într’o funcțiune saŭ într’o societate.
Intrus dex online | sinonim
Intrus definitie
Intrare: intrus (s.m.)
intrus substantiv masculin