Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 499674:

intrígă (íntrigi), s. f.1. Uneltire. – 2. Schemă care reprezintă subiectul unei opere literare. – Var. (pop.) intrică. Mr. intrigă. Fr. intrigue; var., prin intermediul ngr. ἴντριγϰα (Graur, BL, VI, 154), cf. bg. intriga. – Der. intriga, vb. (a face intrigi); intrigant, s. f., din fr.

Intrigă dex online | sinonim

Intrigă definitie