Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

14 defini╚Ťii pentru intrigant

INTRIG├üNT, -─é, intrigan╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â) care face sau bag─â intrigi (1). ÔÇô Din fr. intrigant.
INTRIG├üNT, -─é, intrigan╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f., adj. (Persoan─â) care face sau bag─â intrigi (1). ÔÇô Din fr. intrigant.
INTRIG├üNT, -─é, intrigan╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. Persoan─â c─âreia ├«i place s─â fac─â intrigi (1), b─âg├«nd z├«zanie ├«ntre oameni. Acest intrigant face fel de fel de mi╚Öelii. CARAGIALE, O. III 14. Strivi acest furnicar de intrigan╚Ťi. NEGRUZZI, S. I 275. Curteni, adec─â... intrigan╚Ťi, care ╚Ötiu pe monarh a╚Öa de bine a-l purta. BUDAI-DELEANU, ╚Ü. 357. ÔŚŐ (Adjectival) Fals, intrigant, ╚Öiret, ar fi fost periculos dac─â natura nu i-ar fi refuzat mijloacele intelectuale. BOLINTINEANU, O. 414. ÔÖŽ Tip de erou negativ ├«ntr-o pies─â de teatru. Intrigantul umbl─â ce umbl─â, patru acte d-a r├«ndul, dar ├«n sf├«r╚Öit, ├«n actul al cincilea, i se ├«nfund─â ╚Öi lui. CARAGIALE, O. III 228.
intrig├ínt adj. m., s. m., pl. intrig├ín╚Ťi; adj. f., s. f. intrig├ínt─â, pl. intrig├ínte
intrig├ínt s. m., adj. m., pl. intrig├ín╚Ťi; f. sg. intrig├ínt─â, pl. intrig├ínte
INTRIGÁNT adj., s. (înv.) uneltitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, (fam. fig.) sforar.
INTRIGÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care face intrigi (1). [Cf. fr. intrigant, it. intrigante].
INTRIGÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care face intrigi (1). (< fr. intrigant)
INTRIG├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi substantival (despre persoane) Care face intrigi (pentru a-╚Öi atinge scopurile). /<fr. intrigant
intrigant m. cel ce face intrigi.
*intrig├ínt, -─â adj. (fr. intrigant, d. it. intrigante). Care face intrig─ş: om, caracter intrigant. V. sforar.
INTRIGANT adj., s. (înv.) uneltitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, (fam. fig.) sforar.
marghiola╚Ö Marghiola╚Ö ÔÇ×intrigantÔÇŁ este explicat de Zorela Cre╚Ťa, ├«n SMCF, IV, p. 185, ╚Öi de DLR prin marghiol; dar acesta din urm─â fiind adjectiv (cu sensul de ÔÇ×╚ÖiretÔÇŁ), nu se vede de ce ar mai avea nevoie de un sufix -a╚Ö. Mi se pare mai normal s─â pornim de la verbul marghioli, la care s-a ad─âugat sufixul de nume de agent.
INTRIGANT fitiligiu, manevrant, pastilar, sforar.

Intrigant dex online | sinonim

Intrigant definitie

Intrare: intrigant (adj.)
intrigant adjectiv
Intrare: intrigant (s.m.)
intrigant substantiv masculin