Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

69 defini╚Ťii pentru intrare

INTR├ü2, ├şntru, vb. I. Intranz. I. (Despre fiin╚Ťe) 1. A trece din afar─â ├«n─âuntru, a merge dintr-un loc deschis ├«ntr-unul ├«nchis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se b─âga. ÔŚŐ Expr. A intra ├«n spital = a se interna. (Parc─â) a intrat ├«n p─âm├ónt = a disp─ârut f─âr─â urm─â. A intra ├«n p─âm├ónt (de ru╚Öine) = a-i fi foarte ru╚Öine. 2. Fig. A p─âtrunde, a se v├ór├«, a ajunge la... A intra ├«n am─ânunte. ÔŚŐ Expr. A-i intra cuiva ├«n voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam.) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a c├ó╚Ötiga bun─âvoin╚Ťa cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se b─âga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ÔŚŐ Expr. A intra ├«ntr-o belea (sau ├«ncurc─âtur─â, impas, necaz) = a avea de ├«ndurat un necaz (sau o ├«ncurc─âtur─â etc.). A intra ├«n hor─â = a ├«ncepe s─â ia parte la o ac╚Ťiune. A intra ├«n vorb─â cu cineva = a) a ├«ncepe o discu╚Ťie cu cineva; b) (pop.) a lega rela╚Ťii de prietenie, de dragoste cu o persoan─â de sex opus. A intra de serviciu = a ├«ncepe garda la o unitate militar─â, la un spital etc. A intra ├«n r─âzboi (sau ├«n lupt─â, ├«n ac╚Ťiune etc.) = a ├«ncepe r─âzboiul (sau lupta etc.). ÔÖŽ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul s─â ajung─â, s─â apuce) o v├órst─â, o epoc─â etc. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×├«nÔÇŁ sau ÔÇ×laÔÇŁ) A ├«mbr─â╚Ťi╚Öa o ├«ndeletnicire; a se angaja ├«ntr-o slujb─â. 5. A adera, a se ├«nscrie, a fi admis ├«ntr-o organiza╚Ťie, ├«ntr-o asocia╚Ťie etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A p─âtrunde, a se ├«nfige, a se b─âga; a str─âbate. Acul intr─â ├«n p├ónz─â. Lumina intr─â pe fereastr─â. 2. Fig. A-╚Öi face loc, a se strecura; a ajunge ├«n... ÔŚŐ Loc. vb. A intra boala ├«n cineva (sau ├«n oasele cuiva) = a se ├«mboln─âvi. A intra frica (sau groaza, spaima) ├«n cineva (sau ├«n oasele, ├«n inima cuiva) = a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi. ÔŚŐ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) ├«n sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra ├«n (sau sub) st─âp├ónirea cuiva = a ajunge ├«n puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) ├«n s├ónge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra ├«n sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilit─â╚Ťile sau cu insisten╚Ťele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a ├«nc─âpea. Cartea intr─â ├«n serviet─â. ÔÖŽ (Mat.) A se cuprinde de un anumit num─âr de ori ├«n alt num─âr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui ├«ntr-o anumit─â propor╚Ťie spre a realiza un anumit produs. La acest palton intr─â stof─â mult─â. ÔÖŽ A face parte integrant─â (din ceva). 5. (├Än expr.) A intra la sp─âlat = (despre ╚Ťes─âturi sau obiecte textile) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile prin sp─âlare. A intra la ap─â = a) (despre ╚Ťes─âturi sau obiecte textile) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile la muierea ├«n ap─â; b) (despre oameni) a ajunge ├«ntr-o situa╚Ťie nepl─âcut─â, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; ├«n expr.) A intra ├«n vigoare = a c─âp─âta putere, a deveni aplicabil. 7. A ├«ncepe executarea unei p─âr╚Ťi dintr-o bucat─â muzical─â. [Var.: (pop.) ├«ntr├í vb. I] ÔÇô Lat. intrare.
INTR├üRE, intr─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a intra ╚Öi rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afar─â ├«n─âuntru; permisiune, ├«ncuviin╚Ťare (de a intra2); intrat. ÔÖŽ Partea de la ├«nceput a unei localit─â╚Ťi, a unei suprafe╚Ťe circumscrise etc. 2. Momentul interven╚Ťiei unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente ├«n desf─â╚Öurarea unei ac╚Ťiuni muzicale. 3. Strad─â mic─â (├«nfundat─â la un cap─ât); fund─âtur─â. 4. (Cont.) Valoare care se ├«nregistreaz─â ├«n patrimoniul unei institu╚Ťii sau ├«ntreprinderi; ├«ncasare. 5. ├Änregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o institu╚Ťie. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus ├«n acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influen╚Ťelor, informa╚Ťiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) ╚Öi r─âspunsul unui element sau al ├«ntregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) ├«ntr├íre s. f.] ÔÇô V. intra2.
ÎNTRÁ vb. I v. intra2.
ÎNTRÁRE s. f. v. intrare.
INTR├ü2, ├şntru, vb. I. Intranz. I. (Despre fiin╚Ťe) 1. A trece din afar─â ├«n─âuntru, a merge dintr-un loc deschis ├«ntr-unul ├«nchis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se b─âga. ÔŚŐ Expr. A intra ├«n spital = a se interna. (Parc─â) a intrat ├«n p─âm├ónt = a disp─ârut f─âr─â urm─â. A intra ├«n p─âm├ónt (de ru╚Öine) = a-i fi foarte ru╚Öine. 2. Fig. A p─âtrunde, a se v├ór├«, a ajunge la... A intra ├«n am─ânunte. ÔŚŐ Expr. A-i intra cuiva ├«n voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. (Fam.) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a c├ó╚Ötiga bun─âvoin╚Ťa cuiva prin fel de fel de mijloace. 3. A participa, a se b─âga, a se amesteca; a lua parte la o activitate. ÔŚŐ Expr. A intra ├«ntr-o belea (sau ├«ncurc─âtur─â, impas, necaz) = a avea de ├«ndurat un necaz (sau o ├«ncurc─âtur─â etc.). A intra ├«n hor─â = a ├«ncepe s─â ia parte la o ac╚Ťiune. A intra ├«n vorb─â cu cineva = a) a ├«ncepe o discu╚Ťie cu cineva; b) (pop.) a lega rela╚Ťii de prietenie, de dragoste cu o persoan─â de sex opus. A intra de serviciu = a ├«ncepe garda la o unitate militar─â, la un spital etc. A intra ├«n r─âzboi (sau ├«n lupt─â, ├«n ac╚Ťiune etc.) = a ├«ncepe r─âzboiul (sau lupta etc.). ÔÖŽ A ajunge, a apuca (sau a fi pe punctul s─â ajung─â, s─â apuce) o v├órst─â, o epoc─â etc. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ÔÇ×├«nÔÇŁ sau ÔÇ×laÔÇŁ) A ├«mbr─â╚Ťi╚Öa o ├«ndeletnicire; a se angaja ├«ntr-o slujb─â. 5. A adera, a se ├«nscrie, a fi admis ├«ntr-o organiza╚Ťie, ├«ntr-o asocia╚Ťie etc. II. (Despre lucruri, fenomene, idei etc.) 1. A p─âtrunde, a se ├«nfige, a se b─âga; a str─âbate. Acul intr─â ├«n p├ónz─â. Lumina intr─â pe fereastr─â. 2. Fig. A-╚Öi face loc, a se strecura; a ajunge ├«n... ÔŚŐ Loc. vb. A intra boala ├«n cineva (sau ├«n oasele cuiva) = a se ├«mboln─âvi. A intra frica (sau groaza, spaima) ├«n cineva (sau ├«n oasele, ├«n inima cuiva) = a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi. ÔŚŐ Expr. N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) ├«n sac = mai este timp, n-a trecut vremea. A intra ├«n (sau sub) st─âp├ónirea cuiva = a ajunge ├«n puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) ├«n s├ónge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate. A intra ├«n sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilit─â╚Ťile sau cu insisten╚Ťele; b) a deveni drag cuiva. 3. A avea loc; a ├«nc─âpea. Cartea intr─â ├«n serviet─â. ÔÖŽ (Mat.) A se cuprinde de un anumit num─âr de ori ├«n alt num─âr. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui ├«ntr-o anumit─â propor╚Ťie spre a realiza un anumit produs. La acest palton intr─â stof─â mult─â. ÔÖŽ A face parte integrant─â (din ceva). 5. (├Än expr.) A intra la sp─âlat = (despre ╚Ťes─âturi sau obiecte textile) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile prin sp─âlare. A intra la ap─â = a) (despre ╚Ťes─âturi sau obiecte textile) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile la muierea ├«n ap─â; b) (despre oameni) a ajunge ├«ntr-o situa╚Ťie nepl─âcut─â, grea. 6. (Despre o lege, un pact etc.; ├«n expr.) A intra ├«n vigoare = a c─âp─âta putere, a deveni aplicabil. 7. A ├«ncepe executarea unei p─âr╚Ťi dintr-o bucat─â muzical─â. [Var.: (pop.) ├«ntr├í vb. I] ÔÇô Lat. intrare.
INTR├üRE, intr─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a intra ╚Öi rezultatul ei; loc (special amenajat) prin care se trece din afar─â ├«n─âuntru; permisiune, ├«ncuviin╚Ťare (de a intra2); intrat. ÔÖŽ Partea de la ├«nceput a unei localit─â╚Ťi, a unei suprafe╚Ťe circumscrise etc. 2. Momentul interven╚Ťiei unei voci, a unui instrument sau a unor grupuri de instrumente ├«n desf─â╚Öurarea unei ac╚Ťiuni muzicale. 3. Strad─â mic─â (├«nfundat─â la un cap─ât); fund─âtur─â. 4. (Cont.) Valoare care se ├«nregistreaz─â ├«n patrimoniul unei institu╚Ťii sau ├«ntreprinderi; ├«ncasare. 5. ├Änregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o institu╚Ťie. 6. (Electron.) Punct al unui sistem sau al unui aparat prin care un semnal este introdus ├«n acestea; input (1). 7. (Inform.) Ansamblul influen╚Ťelor, informa╚Ťiilor care parvin unui sistem (organism, mecanism) ╚Öi r─âspunsul unui element sau al ├«ntregului sistem la acestea; input (2). [Var.: (pop.) ├«ntr├íre s. f.] ÔÇô V. intra.
ÎNTRÁ vb. I v. intra2.
ÎNTRÁRE s. f. v. intrare.
INTR├ü, ├şntru, vb. I. Intranz. (╚śi ├«n forma regional─â ├«ntr├í) I. (Despre fiin╚Ťe) 1. A trece din afar─â ├«n─âuntru, a merge dintr-un loc deschis ├«n unul ├«nchis, a veni de afar─â ├«ntr-un anumit loc; a se introduce, a se b─âga. ├Äl d─âdu la o parte ╚Öi intr─â. DUMITRIU, N. 125. Coborau ╚Öi urcau, intr├«nd ╚Öi ie╚Öind, pasageri gr─âbi╚Ťi. C. PETRESCU, C. V. 124. Cred... c─â ar fi timpul s─â intr─âm, a spus mama cu vocea t─âiat─â. SAHIA, N. 56. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗, ┬ź├«ntru┬╗) ├Än v├«rful degetelor, intr─â ├«n c─âmara zmeului. ISPIRESCU, L. 20. I se deschide poarta ╚Öi drumea╚Ťa ├«ntr─â ├«nl─âuntru. CREANG─é, P. 90. ├Än dom de marmur negru ei intr─â lini╚Öti╚Ťi ╚śi por╚Ťile ├«n urm─â ├«n vechi ╚Ť├«╚Ť├«ni s-arunc─â. EMINESCU, O. I 93. Turcii casa-ncungiura ╚śi-n cas─â buluc intra. ALECSANDRI, P. P. 131. ÔŚŐ Expr. A intra ├«n spital = a se interna (├«n spital). O luase sub ocrotirea ei pe Evantia, din ziua ├«n care intrase ├«n spital. BART, E. 376. Parc─â a intrat ├«n p─âm├«nt = a disp─ârut f─âr─â urme, f─âr─â a putea fi g─âsit. Am strigat la el, p├«n─â ce-ai ie╚Öit dumneata; ╚Ö-acuma nu-i, parc-ar fi intrat ├«n p─âm├«nt. SADOVEANU, B. 56. Parc-au intrat ├«n p─âm├«nt... Unde s─â fie, unde s─â fie? CREANG─é, P. 24. A intra ├«n p─âm├«nt de ru╚Öine = a-i fi tare ru╚Öine (de parc-ar dori s─â nu-l mai vad─â nimeni). Iar─â eu intram ├«n p─âm├«nt de ru╚Öine. CREANG─é, A. 67. A intra ├«n foc (pentru cineva sau ceva) v. foc. A intra ├«n c├«rd (cu cineva) v. c├«rd. ÔŚŐ (Construit cu prep. ┬źpe┬╗) Am intrat ╚Öi eu pe porti╚Ť─â. SADOVEANU, N. F. 37. Intr─â pe co╚Ö ├«n c─âmar─â. ISPIRESCU, L. 316. Cum vorbeau ei, numai iaca ├«ntr─â ╚Öi Chiric─â pe u╚Ö─â. CREANG─é, P. 177. ÔŚŐ (Construit cu prep. ┬źla┬╗) VinÔÇÖpe colo, pe sub coast─â, P├«n─â la c─âsu╚Ťa noast─â! ÔÇô Dar la tin ═â cum s─â ├«ntru? ÔÇô ├Äntr─â, bade, ca g├«ndu! JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 77. ÔÖŽ A se n─âpusti. ├Än du╚Ömanii Moldovei acu s─â-ntra╚Ťi n─âval─â. ALECSANDRI, P. III 222. 2. Fig. A p─âtrunde. Com─âne╚Öteanu nu pricepea ce voia s─â zic─â. Milescu ├«ns─â intra, cu puterea lui de intui╚Ťie, ├«n explicarea unei cauze. D. ZAMFIRESCU, R. 218. ÔŚŐ Expr. A intra cuiva ├«n voie = (de obicei la negativ) a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac. Nu-i mai intra nimeni ├«n voie. ISPIRESCU, L. 51. Nu ╚Ötie cum s─â ne mai ├«ntre ├«n voie. CREANG─é, P. 259. (Familiar) A intra (cuiva) (pe) sub piele = a c├«╚Ötiga prin fel de fel de insisten╚Ťe ╚Öi servicii bun─âvoin╚Ťa cuiva, a se pune bine cu cineva. Umbla s─â-i intre sub piele. DUMITRIU, N. 129. P├«n─â la urm─â ╚Ťa╚Ťa Niculina izbutise s─â intre pe sub piele. PAS, Z. I 84. A intra ├«n gra╚Ťiile cuiva v. gra╚Ťie. A intra ├«n sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. Codrul, izvoarele, satul din vale intraser─â de mult ├«n sufletul lui Eminescu. C─éLINESCU, E. 54. 3. Fig. A ajunge ├«ntr-o anumit─â situa╚Ťie. (Mai ales ├«n expr.) A intra ├«n p─âcat v. p─âcat. A intra ├«ntr-o belea (sau ├«ncurc─âtur─â, chichion, impas, necaz) = a da peste un necaz (sau o ├«ncurc─âtur─â etc.); a avea de ├«ndurat o nepl─âcere. Acum iaca ├«n ce chichion am intrat. CREANG─é, P. 84. Iaca ├«n ce ├«ncurc─âtur─â am intrat... Nici tu sat, nici tu t├«rg, nici tu nemica. De ce mergi ├«nainte numai peste pustiet─â╚Ťi dai. id. ib. 201. A intra pe m├«na cuiva v. m├«n─â. A intra ├«n groaz─â (sau ├«n toate grozile mor╚Ťii) v. groaz─â. A intra ├«n (sau la) cheltuial─â (sau cheltuieli) = a face, a suporta cheltuieli mari. Te-ai hot─âr├«t a intra ├«n cheltuiala unei nun╚Ťi? ALECSANDRI, T. 768. ÔÖŽ (Construit cu prep. ┬ź├«n┬╗; cu privire la o epoc─â, v├«rst─â etc.) A ajunge ├«n..., a apuca. Am intrat ├«n a doua jum─âtate a secolului al XX-lea. Am intrat ├«n prim─âvar─â. 4. (Urmat de determin─âri introduse prin prep. ┬ź├«n┬╗ sau ┬źla┬╗) A ├«mbr─â╚Ťi╚Öa o ├«ndeletnicire, o ocupa╚Ťie, a ocupa un post; a se angaja ├«ntr-o slujb─â. Te-ai hot─âr├«t s─â intri ╚Öi tu la Socec, unde lucra Bic─â. PAS, Z. I 260. Intr─â ├«n serviciu, fu... subgrefier. NEGRUZZI, S. I 110. (Dac─â) ai intrat ├«n hor─â, trebuie s─â joci. ÔŚŐ Expr. A intra la st─âp├«n v. st─âp├«n. A intra ├«n gura satului (sau a lumii) v. gur─â. 5. A adera, a se ├«nscrie pentru a activa ├«ntr-o organiza╚Ťie, asocia╚Ťie etc. A ajuta pe oamenii muncii cinsti╚Ťi ╚Öi a le da posibilitatea s─â intre ├«n partid, a nu alerga dup─â cantitate ╚Öi a ridica ├«n permanen╚Ť─â calitatea membrului de partid este una din sarcinile primordiale ale organiza╚Ťiilor de partid. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 7, 43. 6. (Indic─â ├«nceputul unei ac╚Ťiuni, ├«n expr.) A intra ├«n vorb─â (cu cineva) = a ├«ncepe o discu╚Ťie cu cineva. M─â duc la ea ├«ntr-o sear─â, o chem la poart─â ╚Öi intru ├«n vorb─â cu ea. PREDA, ├Ä. 48. Eu ├«s cunoscut ╚Öi prietin al so╚Ťului dumitale, intr─â deodat─â-n vorb─â omul cel nalt. SADOVEANU, B. 96. Se scul─â... ╚Öi intr─â ├«n vorb─â c-un necunoscut. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 8. A intra ├«n vorb─â cu o fat─â = a ├«ncepe s─â fac─â curte unei fete; p. ext. a-i face propuneri de c─âs─âtorie. Miai al nostru intr─â ├«n vorb─â cu Aristi╚Ťa lui B├«zdoveic─â. PREDA, ├Ä. 114. A intra de serviciu = a ├«ncepe garda la o unitate militar─â, la un birou etc. Neagu ie╚Öi pe punte fiind anun╚Ťat c─â intr─â de servici. BART, E. 211. A intra ├«n r─âzboi (sau ├«n lupt─â, ├«n conflict, ├«n ac╚Ťiune etc.) = a ├«ncepe r─âzboiul (sau lupta etc.). [Dromichete] a intrat ├«n conflict cu Lisimah, rege al Traciei, dup─â moartea lui Alexandru Macedon. IST. R.P.R. 34. Credem c─â nu intr─âm azi sau m├«ine ├«n lupt─â. CAMIL PETRESCU, U. N. 388. A intra la idei (sau la idee) v. idee. A intra ├«n materie v. materie. II. (Despre lucruri, idei etc.) 1. A ajunge din afar─â ├«n─âuntru, a str─âbate, a p─âtrunde. Lumina nu intra dec├«t pe u╚Ö─â ╚Öi pe o fereastr─â, din zidul cel─âlalt, dinspre curte. DUMITRIU, P. F. 48. Iordache clipi iute ca ╚Öi cum i-ar fi intrat ceva ├«n ochi. id. N. 93. ÔÖŽ A se ├«mpl├«nta. Nu m─â omor├«... ci mai bine scoate-mi stepul ce mi-a intrat ├«n lab─â. ISPIRESCU, L. 326. 2. Fig. A p─âtrunde; a-╚Öi face loc, a se strecura; a ajunge ├«n... Vor intra ├«n via╚Ť─â visele sale Albastre. BOUREANU, S. P. 8. Banii str├«ng─âtorului intr─â ├«n m├«na cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 247. Neamurile trec prin ispite ╚Öi cerc─âri, p├«n─â ce ├«ntr─â priceperea ├«ntr-├«nsele ╚Öi se ├«n╚Ť─âleg. RUSSO, O. 29. ÔŚŐ Expr. A intra boala ├«n cineva (sau ├«n oasele cuiva) = a da boala ├«n cineva, a se ├«mboln─âvi. Mare boal─â-mi intr─â-n oas─â (= oase). ╚śEZ. I 111. A nu(-i) intra (cuiva ceva) ├«n cap v. cap. N-a intrat vremea (sau zilele) ├«n sac = avem timp, n-a trecut vremea. R─âbdare, t├«n─ârule! n-a intrat vremea-n sac. CARAGIALE, O. II 244. A intra frica (sau groaza, spaima) ├«n cineva (sau ├«n oasele, ├«n inima cuiva) = a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi. Numai la numele lui ne intra groaza ├«n oase. SADOVEANU, O. VII 376. Groaza intrase ├«n inimile protivnicilor. ISPIRESCU, L. 156. A intra ├«n (sau sub) st─âp├«nirea cuiva = a ajunge ├«n puterea cuiva. A-i intra (cuiva ceva) ├«n s├«nge = a deveni un obicei, o necesitate. Glasul motorului, izul motorinei ╚Öi aroma p─âm├«ntului r─âscolit ├«i intraser─â ├«n s├«nge pentru totdeauna. MIHALE, O. 454. A intra ├«n sufletul cuiva = a deveni drag cuiva. ÔŚŐ (Despre un drum, o cale etc.) ╚śoseaua intra ├«n Bucure╚Öti dinspre sud. DUMITRIU, N. 274. ╚śi merg... p├«n─â ce, de la o vreme, le ├«ntr─â calea ├«n codru. CREANG─é, P. 199. 3. A ├«nc─âpea. Ajunse la o v─âg─âun─â... mare, de putea s─â intre ╚Öapte cet─â╚Ťi ├«ntr-├«nsa. ISPIRESCU, L. 58. ÔÖŽ (Aritm.) A se cuprinde. Doi intr─â ├«n patru de dou─â ori. 4. (Despre materiale) A fi necesar, a trebui (pentru a confec╚Ťiona ceva). La haina asta intr─â postav mult. Ôľş Cine socote╚Öte c├«te foi intr─â-n pl─âcint─â nu m─ân├«nc─â niciodat─â pl─âcint─â. 5. (In expr.) A intra la sp─âlat = (despre ╚Ťes─âturi) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile prin sp─âlare; a se str├«mta, a se mic╚Öora. A intra la ap─â = a) (despre ╚Ťes─âturi) a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile la muierea ├«n ap─â; b) fig. (despre oameni) a ajunge ├«ntr-o situa╚Ťie grea. 6. (Despre legi, pacturi etc., ├«n expr.) A intra ├«n vigoare = a c─âp─âta putere, a deveni aplicabil. 7. A ├«ncepe executarea unei anumite p─âr╚Ťi dintr-o bucat─â muzical─â. V. ataca. La ultimele acorduri ale pianului intr─â orchestra. ÔÇô Variant─â: ├«ntr├í vb. I.
INTR├üRE, intr─âri, s. f. I. Ac╚Ťiunea de a intra ╚Öi rezultatul ei. 1. Trecere din afar─â ├«n─âuntru, p─âtrundere ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis. Munteanca ├«╚Öi lep─âd─â cojocul l├«ng─â u╚Öa de intrare ╚Öi ├«naint─â sprinten─â numai ├«n sum─âie╚Ö. SADOVEANU, B. 69. ÔÖŽ (Uneori determinat prin ┬źtriumfal─â┬╗, ┬źsolemn─â┬╗, ┬źoficial─â┬╗) ├Äntoarcerea unui ├«nving─âtor, a unor armate victorioase etc., ├«nso╚Ťit─â de o solemnitate. Ast─â intrare triumfal─â se pomene╚Öte... precum se pomeneau la Roma triumfele lui Cesar, August ╚Ö. cl. NEGRUZZI, S. I 43. ÔÖŽ Acces ├«ntr-o institu╚Ťie, ├«ntr-o sal─â de spectacol etc. Intrarea oprit─â. Bilet de intrare. ÔŚŐ Intrare liber─â v. liber. ÔÖŽ (Concretizat) Locul prin care se trece din afar─â ├«n─âuntru. Ajungem la parcul de odihn─â ╚Öi cultur─â ┬źMaxim Gorki┬╗. Cump─âr─âm la intrare bilete. STANCU, U.R.S.S. 95. Din cerdacul care ap─âra intrarea, arenda╚Öul introduse pe Stavrat ├«ntr-un vestibul mare. REBREANU, R. II 50. C├«nd trecu pe l├«ng─â ea gardianul farului de la intrare, ├«l ├«ntreb─â dac─â recunoa╚Öte vasul care se vede ├«n larg. BART, E. 317. ÔŚŐ Fig. C─âci ├«n propria-ne lume ea deschide poarta-ntr─ârii ╚śi ridic─â mii de umbre dup─â stinsul lum├«n─ârii. EMINESCU, O. I 136. ÔÖŽ Partea de la ├«nceput a unei localit─â╚Ťi. Se afla ├«n popas, ├«n latura ╚Öoselii, la intrarea satului o tab─âr─â de nomazi. SADOVEANU, E. 45. 2. Admitere, primire. Nu se mai afl─â nici o deosebire la intrarea ├«n ╚Öcoli... pentru copiii poporului. SADOVEANU, E. 26. 3. (├Än expr.) Intrare ├«n vigoare = punere ├«n aplicare. 4. (Contabilitate) Valoare care se ├«nregistreaz─â ├«n patrimoniul unei institu╚Ťii sau al unei ├«ntreprinderi. V. ├«ncasare. 5. ├Änregistrare a adreselor, cererilor etc. sosite la o institu╚Ťie. ÔŚŐ Registru de intrare = registru ├«n care se ├«nregistreaz─â adresele, rapoartele, peti╚Ťiile etc. primite de o institu╚Ťie. 6. (Muz.; mai ales ├«n expr. a da intrarea) ├Änceperea execut─ârii unei p─âr╚Ťi dintr-o bucat─â muzical─â de c─âtre un instrument sau un grup de instrumente. II. (Concretizat) Stradel─â mic─â; fund─âtur─â, fundac. ÔÇô Variant─â: (regional) ├«ntr├íre s. f.
ÎNTRÁ vb. I v. intra.
ÎNTRÁRE s. f. v. intrare.
intr├í (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ├şntru, 2 sg. ├şntri, 3 ├şntr─â
intráre s. f., g.-d. art. intrắrii; pl. intrắri
intr├í vb., ind. prez. 1 sg. ├şntru, 2 sg. ├şntri, 3 sg. ╚Öi pl. ├şntr─â
intráre s. f., g.-d. art. intrării; pl. intrări
INTRÁ vb. 1. a merge, a păși, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. v. băga. 4. v. încăpea. 5. v. ajunge. 6. v. înfige. 7. v. pătrunde. 8. v. angaja. 9. v. înrola. 10. v. adera. 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 12. a se strâmta, a se strânge. (Pânza a ~ la apă.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.
INTR├ü vb. v. asocia, grupa, ├«nso╚Ťi, ├«ntov─âr─â╚Öi, uni.
INTR├üRE s. 1. venire. (Dup─â ~ lui ├«n cas─â.) 2. (BIS.; n. pr.) Intrarea ├«n biseric─â = (pop.) vovedenie. 3. v. b─âgare. 4. acces. (Pe unde e ~ ├«n uzin─â?) 5. (concr.) u╚Ö─â. (Ne a╚Öteptau cu to╚Ťii la ~.) 6. (concr.) v. alee. 7. v. p─âtrundere. 8. v. angajare. 9. v. aderare. 10. p─âtrundere, trecere. (~ cuv├óntului ├«n limba literar─â.)
A intra Ôëá a ie╚Öi
Intrare Ôëá ie╚Öire
intr├í (-ru, -├ít), vb. ÔÇô 1. A trece dinafar─â ├«n─âuntru, a p─âtrunde. ÔÇô 2. A ├«nc─âpea. ÔÇô 3. A adera, a se ├«nscrie, a ajunge s─â fac─â parte dintr-o grupare. ÔÇô 4. A se angaja ├«ntr-o slujb─â. ÔÇô 5. (├Änv.) A se asocia, a se ├«nso╚Ťi. ÔÇô 6. A ├Äncepe, a se ini╚Ťia o anumit─â perioad─â de timp. ÔÇô 7. A se apuca (s─â danseze, s─â joace etc.). ÔÇô 8. La c─âr╚Ťile de joc, a-i veni cuiva c─âr╚Ťi bune. ÔÇô 9. A p─âtrunde, a str─âbate. ÔÇô 10. A-╚Öi mic╚Öora un material dimensiunile la muierea ├«n ap─â. ÔÇô Mr., istr. ├«ntru, megl. antru. Lat. intr─üre (Pu╚Öcariu 893; Candrea-Dens., 867; REW 4501; DAR), cf. it. intrare, fr. entrer, prov., sp., port. entrar. ÔÇô Der. intrare, s. f. (ac╚Ťiunea de a intra ╚Öi rezultatul ei); intr─âtor, adj. (├«nv., care intr─â); ├«ntr─âtur─â, s. f. (├«nv., intrare; nod ├«n lemn).
A INTR├ü ├şntru intranz. I. 1) (├«n opozi╚Ťie cu a ie╚Öi) A p─âtrunde din exterior ├«n interior; a trece dintr-un spa╚Ťiu sau mediu ├«n altul. ~ ├«n magazin. ~ ├«n livad─â. ~ ├«n nori. 2) A se angaja (├«ntr-o activitate), ├«ndeplinind anumite cerin╚Ťe; a ├«ncepe s─â fac─â parte (dintr-o institu╚Ťie, ansamblu, partid etc.). ~ ├«n societatea de rena╚Ötere a culturii na╚Ťionale. ~ la universitate. 3) A trece ├«ntr-o alt─â perioad─â de timp. ~ ├«n anul 2001. ~ ├«n al treizecilea an de via╚Ť─â. 4) A putea fi cuprins ├«n anumite limite; a ├«nc─âpea. ├Än saco╚Ö─â intr─â 10 kg de cartofi. 5) A fi parte component─â; a se include. ├Än sum─â intr─â toate cheltuielile. 6) (despre materiale) A se cere pentru realizarea unui obiect; a fi necesar; a trebui. II. (├«n ├«mbin─âri) 1) (sugereaz─â ideea de ini╚Ťiere a unei ac╚Ťiuni) ~ ├«n lupt─â. ~ ├«n vorb─â. ÔŚŐ ~ ├«n vigoare a c─âp─âta caracter oficial, ├«ncep├ónd a se aplica ├«n practic─â. 2) (sugereaz─â ideea de trecere ├«ntr-o alt─â stare) ~ ├«n nevoi. ÔŚŐ ~ la sp─âlat a-╚Öi mic╚Öora dimensiunile la sp─âlat. 3) (sugereaz─â ideea de infiltrare ├«n cineva sau ceva) ~ groaza ├«n cineva. ~ umezeala ├«n pere╚Ťi. ÔŚŐ A (nu)-i ~ ├«n voie cuiva a (nu)-i satisface cuiva dorin╚Ťele. ~ ├«n s├ónge a deveni o necesitate. [Sil. in-tra] /<lat. intrare
INTR├üRE ~─âri f. 1) Loc special pe unde se intr─â (├«ntr-o cl─âdire, localitate etc.). 2) Parte de la ├«nceput a unei activit─â╚Ťi. 3) Dat─â a ├«nregistr─ârii h├órtiilor oficiale venite de undeva la o institu╚Ťie, ├«ntreprindere etc. 4) cont. Valoare care se ├«nregistreaz─â la venitul unei ├«ntreprinderi sau institu╚Ťii. 5) Moment de interven╚Ťie a unui instrument, a unui grup de instrumente sau a unei voci pe parcursul execut─ârii unei buc─â╚Ťi muzicale. [G.-D. intr─ârii] /v. a intra
intrà v. 1. a păși din afară înăuntru: a intra în casă; 2. a fi admis: a intra în Academie; 3. a începe, a face ceva: a intra în serviciu; fig. a intră în vorbă; 4. a fi la început: a intrat în treizeci de ani; 5. a pătrunde: a intra în cap, în voia cuiva; 6. a se îngusta: stofa a intrat la spălat. [Lat. INTRARE].
intrare f. 1. ac╚Ťiunea de a intra: intrare ├«n func╚Ťiune; 2. Intrarea ├«n biseric─â (a Maicii Domnului), s─ârb─âtoare ce cade la 21 Noemvrie; 3. locul pe unde se intr─â: poarta intr─ârii; 4. dreptul de a intra undeva: are intrare liber─â la teatru.
intr├íre f. Ac╚Ťiunea de a intra: intrarea ├«n aceast─â sal─â e oprit─â. Ac╚Ťiunea de a intra triunfal: intrarea unu─ş ├«nving─âtor ├«ntrÔÇÖun ora╚Ö. Locu pe unde se intr─â: l-am ├«nt├«lnit la intrarea teatrulu─ş. Vestibul, tind─â: a-╚Ť─ş l─âsa galo╚Öi─ş la intrare. Strad─â mic─â spre o gr─âdin─â (ca spre Ci╚Ömigi┼ş, ├«n Bucure╚Öti). Dreptu de a intra, de a asista: a avea intrarea liber─â la teatru. Primele m├«nc─âr─ş servite la pr├«nz ╚Öi considerate ca ├«nceput al pr├«nzulu─ş (fr. entr├ęe). Fig. Debut, introducere: acest artist ╚Ö─ş-a f─âcut o intrare str─âlucit─â ├«n lume. Intrarea ├«n biseric─â (a Ma─şci─ş Domnulu─ş), o s─ârb─âtoare ortodox─â la 21 Novembre (Ovidenia). ÔÇô ├Än nord ├«ntrare.
├şntru, a -├í v. intr. (lat. ─şntrare, din ace─şa╚Ö─ş r─âd. cu ├«n, ├«ntru ╚Öi intre; it. entrare [rar intrare], eng. fr. entrer, pv. sp. pg. entrar). Trec de afar─â ├«n ─âuntru: a intra ├«n cas─â. ├Äs admis: a intra ├«n Academie. ├Äncap: ob─şectele c├«te intr─â ├«n rani╚Ť─â. Fac parte din compozi╚Ťiune: medicament ├«n care intr─â fer. ├Äncep, ajung la sa┼ş ├«n: am intrat ├«n anu no┼ş. Intru ├«n servici┼ş, ├«ncep serviciu. Intru ├«n armat─â, ├«n c─âlug─ârie, m─â fac militar, c─âlug─âr. Intru ├«ntrÔÇÖo familie, m─â c─âs─âtoresc cu un membru al e─ş. Intru ├«n sub─şect or─ş ├«n materie, ├«ncep a vorbi despre. A-╚Ť─ş intra ceva ├«n cap, a ├«ncepe s─â crez─ş ceva. A intra ├«n vo─şa cu─şva, a-─ş face pe plac. Aceast─â stof─â intr─â la sp─âlat, se str├«nge, se ├«ngusteaz─â la sp─âlat. ÔÇô ├Än nord ├«ntru, ├«n Serbia untru.
întráre, V. intrare.
1) î́ntru, a -á v. intr. V. intru.
intra vb. v. ASOCIA. GRUPA. ├ÄNSO╚ÜI. ├ÄNTOV─éR─é╚śI. UNI.
INTRA vb. 1. a merge, a p─âtrunde. (Au ~ ├«n cas─â.) 2. a veni. (~ te rog ├«n cas─â!) 3. a se b─âga, a se introduce, a se v├«r├«. (A ~ ├«n sp─ârtura din zid.) 4. a ├«nc─âpea. (Nu ~ ├«n cutie; ├«n sal─â ~ 1000 de oameni.) 5. a ajunge, a ├«nc─âpea. (Casa a ~ pe m├«na lui.) 6. a se ├«mpl├«nta, a se ├«nfige, a p─âtrunde. (Glon╚Ťul i-a ~ ad├«nc ├«n corp.) 7. a p─âtrunde, a str─âbate. (Lumina ~ pe fereastr─â.) 8. a se angaja, a se b─âga, a se ├«ncadra, a se tocmi, a se v├«r├«, (pop.) a se ├«nvoi, a merge, a se n─âimi, a se prinde, a veni, (prin Mold. ╚Öi Bucov.) a se apuca. (A ~ paznic.) 9. a se ├«nrola, a merge. (~ ├«n armat─â.) 10. a adera, a se ├«nscrie. (~ ├«ntr-o organiza╚Ťie.) 11. a p─âtrunde, a trece. (Acest cuv├«nt a ~ ├«n limba literar─â.) 12. a se str├«mta, a se str├«nge. (P├«nza a ~ la ap─â.) 13. (MAT.) a se cuprinde, a merge. (4 ├«n 8 ~ de dou─â ori.) 14. a se consuma, a merge. (~ mult unt la aceast─â m├«ncare.)
INTRARE s. 1. venire. (Dup─â ~ lui ├«n cas─â.) 2. (BIS.) intrarea ├«n biseric─â = (pop.) vovedenie. 3. b─âgare, introducere, v├«r├«re, v├«r├«t. (~ lui ├«n sp─ârtura zidului.) 4. acces. (Pe unde e ~ ├«n uzin─â?) 5. (concr.) u╚Ö─â. (Ne a╚Öteptau cu to╚Ťii la ~.) 6. (concr.) alee, fund─âtur─â, (reg.) fundac, (inv.) impas. 7. p─âtrundere, str─âbatere. (~ luminii prin fereastr─â.) 8. angajare, ├«ncadrare. (~ lui ├«n serviciu.) 9. aderare, ├«nscriere. (~ cuiva ├«ntr-o organiza╚Ťie.) 10. p─âtrundere, trecere. (~ cuv├«ntului ├«n limba literar─â.)
intrare 1. Debutul unui pasaj; ├«nceputul unei partide (2), al unui instrument (ex.: intr─ârile unui subiect* de fug─â*); i. se nume╚Öte, ├«n canon (4), ╚Öi semnul prin care se marcheaz─â locul (momentul) unde ├«ncepe fiecare din vocile (2) imitante. 2. Indicarea ├«n execu╚Ťie a unei piese muzicale ├«n asamblu (1, 2) (simf. coral, uneori cameral), a debutului fiec─ârei partide printr-un gest al dirijorului [v. Auftakt (2)].
DIGNUS EST INTRARE (lat.) este demn s─â intre ÔÇô ÔÇ×Dignus este intrare in nostro docto corporeÔÇŁ (ÔÇ×Este demn s─â intre ├«n ├«nv─â╚Ťatul nostru corpÔÇŁ). Formul─â solemn─â de acordare a titlului de doctor ├«n universit─â╚Ťile medievale, p─âstrat─â p├ón─â ast─âzi ├«n unele ╚Ť─âri. Are uneori un sens glume╚Ť.
intr├íre, intr─âri s. f. Ac╚Ťiunea de a intra ╚Öi rezultatul ei. ÔŚŐ Intrarea ├«n biseric─â a Maicii Domnului = una dintre cele 12 mari s─ârb─âtori cre╚Ötine domne╚Öti, ├«n amintirea zilei c├ónd, la v├órsta de trei ani, Fecioara Maria, a fost dus─â la templu de p─ârin╚Ťii ei, Ioachim ╚Öi Ana, ╚Öi ├«nchinat─â lui Dumnezeu, a╚Öa cum promiseser─â ├«nainte de na╚Ötere. Originea acestei s─ârb─âtori, pe care Bis. o pr─âznuie╚Öte la 21 noiembrie, dateaz─â ├«nc─â din sec. 8 d. Hr.; (pop.) vovidenie. ÔÇô Din intra.
a intra ca ├«n br├ónz─â expr. a nu ├«nt├ómpina nici o rezisten╚Ť─â.
a intra dincolo expr. (intl.) a fi arestat; a se afla în închisoare.
a intra în compresor / în seceră expr. (intl.) a fi interogat, a fi anchetat.
a intra în fabrică expr. 1. a fi certat, a primi reproșuri, a i se cere socoteală. 2. a fi bătut.
a intra ├«n farandol─â expr. (intl.) a fi complice la s─âv├ór╚Öirea unei infrac╚Ťiuni.
a intra în gura lumii expr. a ajunge subiect de bârfă.
a intra în gura lupului expr. a avea de înfruntat o posibilă primejdie.
a intra ├«n hor─â expr. a se implica serios ├«ntr-o ac╚Ťiune.
a intra în păcat expr. a păcătui.
a intra ├«n perimetru expr. (intl.) a intra ├«n aten╚Ťia poli╚Ťiei; a fi lucrat de poli╚Ťie.
a intra ├«n platc─â expr. 1. a pierde o partid─â la jocul de c─âr╚Ťi. 2. a trebui s─â pl─âteasc─â o datorie.
a intra în postul cel mare expr. (intl.) a executa o pedeapsă mare sau cea mai mare dintre pedepsele de până atunci.
a intra ├«n repara╚Ťie capital─â expr. (glum.) a nu mai consuma alcool (din motive de s─ân─âtate).
a intra în vamă expr. (prst.) a ajunge la orgasm.
a intra în vinerea seacă expr. (intl.) a fi arestat, a fi închis.
a intra la apă expr. 1. a avea probleme / necazuri. 2. a se micșora.
a intra la chint─â spart─â expr. (intl.) a g─âsi omul sau obiectul care-i lipsea cuiva.
a intra la cucurigu expr. (intl.) a fi arestat.
a intra la ghilimele expr. (intl.) 1. a fi arestat. 2. a fi interogat.
a intra la pres─â expr. (intl.) a fi anchetat, a fi anchetat dur.
a intra la sp─âlat / la ap─â expr. (d. ╚Ťes─âturi) a-╚Öi mic╚Öora dimesiunile ├«n urma sp─âl─ârii.[1]
a intra mesa expr. a intra într-o încurcătură / într-un bucluc.
a intra pe orbit─â expr. (intl.) a fi ├«n form─â, a ac╚Ťiona cu succes.
a intra prin dos / prin spate expr. (d. b─ârba╚Ťi) a practica sexul anal.
a-i intra (ceva) în sânge expr. 1. a deveni un obicei / un reflex. 2. a deveni o necesitate vitală.
a-i intra (cuiva) un morcov / morcovul expr. a avea emo╚Ťii; a-i fi fric─â.
a-i intra be╚Ťele ├«n cur / ├«n fund expr. (vulg. ÔÇô d. femei) a fi foarte slab─â, a avea picioare sub╚Ťiri.
a-i intra cuiva (ceva) pe-o ureche ╚Öi a-i ie╚Öi pe alta expr. a nu re╚Ťine ceea ce i se spune, a nu asculta sfaturile primite.
a-i intra cuiva pe sub piele expr. a c├ó╚Ötiga bun─âvoin╚Ťa cuiva prin tot felul de mijloace.
a-i intra frica / groaza în oase expr. a fi înspăimântat / îngrozit.
avionul a intrat ├«n vrie expr. (de╚Ť.) mesajul nu mai este de actualitate
intrare, intr─âri s. f. (reed.) modul ├«n care un minor proasp─ât internat ├«ntr-un institut de reeducare ├«ncearc─â s─â se impun─â, mai ales prin for╚Ť─â, ├«n fa╚Ťa colegilor de deten╚Ťie.
n-au intrat zilele în sac expr. nu e nici o grabă!

Intrare dex online | sinonim

Intrare definitie

Intrare: intra (verb)
intra 1 vb. intranzitiv conjugarea I grupa I verb
întra intranzitiv conjugarea I grupa I verb
Intrare: intrare
întrare substantiv feminin
intrare substantiv feminin