intimitate definitie

10 definiții pentru intimitate

INTIMITÁTE, (3) intimități, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este intim; prietenie bazată pe legături strânse. ◊ Expr. A trăi (sau a fi) în intimitatea cuiva = a avea legături strânse (de prietenie) cu cineva, a face parte dintre cunoștințele apropiate ale cuiva. ♦ Profunzime, adâncime (a unui sentiment, a unui gând etc.). 2. Cadru limitat, cerc restrâns, familial. 3. (La pl.) Lucruri, chestiuni personale. – Din fr. intimité.
INTIMITÁTE, (3) intimități, s. f. 1. Calitatea a ceea ce este intim; prietenie bazată pe legături strânse. ◊ Expr. A trăi (sau a fi) în intimitatea cuiva = a avea legături strânse (de prietenie) cu cineva, a face parte dintre cunoștințele apropiate ale cuiva. ♦ Profunzime, adâncime (a unui sentiment, a unui gând etc.). 2. Cadru limitat, cerc restrâns, familial. 3. (La pl.) Lucruri, chestiuni personale. – Din fr. intimité.
INTIMITÁTE, (3) intimități, s. f. 1. Calitatea a ceea ce e intim; legătură intimă, strînsă; prietenie bazată pe legături intime, adînci. ◊ Expr. A trăi (sau a fi) în intimitatea (cuiva) = a avea legături strînse (cu cineva). ♦ Profunzime ascunsă; adîncime, adînc. El a pătruns în intimitatea vieții tîrgurilor moldovenești, apropiindu-se cu înțelegere de oamenii oropsiți. V. ROM. martie 1954, 259. 2. Cadru limitat, cerc restrîns, familial. Logodna a avut loc... în cea mai strictă intimitate. BASSARABESCU, S. N. 191. 3. (Numai la pl.) Lucruri intime, personale. Dulci intimități se desprind dintr-o gospodărie veche. ANGHEL, PR. 3.
intimitáte s. f., g.-d. art. intimitắții; (chestiuni personale) pl. intimitắți
intimitáte s. f., g.-d. art. intimității; (chestiuni personale) pl. intimități
INTIMITÁTE s.f. 1. Caracterul a ceea ce este intim. ♦ Legătură strânsă; prietenie intimă, apropiată. ◊ A trăi (sau a fi) în intimitatea cuiva = a avea legături strânse cu cineva, a face parte dintre apropiații cuiva. ♦ Profunzime, adâncime (a unui sentiment, a unui gând etc.). 2. (La pl.) Lucruri, chestiuni personale. [Cf. fr. intimité].
INTIMITÁTE s. f. 1. caracterul a ceea ce este intim. ◊ prietenie strânsă, apropiată. ♦ a trăi (sau a fi) în ă cuiva = a avea legături strânse cu cineva. ◊ profunzime (a unui sentiment, a unui gând etc.). 2. (pl.) lucruri, chestiuni personale. 3. cadru restrâns, familiar. (< fr. intimité)
INTIMITÁTE ~ăți f. 1) Caracter intim. 2) Atmosferă intimă. 3) Prietenie intimă; legătură stânsă, familiară. 4) la pl. Lucruri intime; chestiuni pur personale. /<fr. intmité
intimitate f. 1. caracterul celor intime; 2. relațiuni intime, amicie foarte vie.
*intimitáte f. (d. intim; fr. intimité). Calitatea lucrurilor intime, esențiale. Familiaritate, legăturĭ intime: a trăi în intimitatea celor marĭ, în intimitate ți se văd defectele.

intimitate dex

Intrare: intimitate
intimitate substantiv feminin