Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

18 defini╚Ťii pentru interval

INTERV├üL, intervale, s. n. 1. Distan╚Ť─â ├«n timp ├«ntre dou─â fenomene, ├«ntre dou─â perioade, ├«ntre dou─â evenimente consecutive; r─âstimp. 2. Distan╚Ť─â ├«n spa╚Ťiu ├«ntre dou─â puncte, ├«ntre dou─â lucruri. ÔÖŽ (Mat.) Ansamblu de puncte, de numere cuprinse ├«ntre dou─â valori date. 3. Raportul de ├«n─âl╚Ťime ├«ntre dou─â sunete muzicale. ÔÇô Din fr. intervalle, lat. intervallum.
INTERV├üL, intervale, s. n. 1. Distan╚Ť─â ├«n timp ├«ntre dou─â fenomene, ├«ntre dou─â perioade, ├«ntre dou─â evenimente consecutive; r─âstimp. 2. Distan╚Ť─â ├«n spa╚Ťiu ├«ntre dou─â puncte, ├«ntre dou─â lucruri. ÔÖŽ (Mat.) Ansamblu de puncte, de numere cuprinse ├«ntre dou─â valori date. 3. Diferen╚Ť─â de ├«n─âl╚Ťime ├«ntre dou─â sunete muzicale. ÔÇô Din fr. intervalle, lat. intervallum.
INTERV├üL, intervale, s. n. 1. Durata ├«ntre dou─â momente sau evenimente. V. r─âstimp. Intervalul dintre dou─â sesiuni. Ôľş ├Än acest interval, peste patru milioane de locuitori [ai Moscovei] utilizeaz─â metroul. STANCU, U.R.S.S. 20. 2. Spa╚Ťiul dintre dou─â lucruri; distan╚Ť─â, loc gol ├«ntre dou─â lucruri. Sabina p─â╚Öea u╚Öor, prin intervalele de lumin─â ╚Öi umbr─â. C. PETRESCU, C. V. 365. 3. Diferen╚Ťa dintre ├«n─âl╚Ťimile a dou─â sunete muzicale. Interval de o ter╚Ť─â.
intervál s. n., pl. intervále
intervál s. n., pl. intervále
INTERV├üL s. 1. v. perioad─â. 2. v. curs. 3. bucat─â, r─âstimp. (A trecut un bun ~ de timp de c├ónd...) 4. v. r─âstimp. 5. v. durat─â. 6. v. termen. 7. v. distan╚Ť─â. 8. bucat─â, distan╚Ť─â, (reg.) postat─â. (A parcurs un bun ~ din drum.)
INTERV├üL s.n. 1. Distan╚Ť─â ├«n timp ├«ntre dou─â fenomene, ├«ntre dou─â evenimente consecutive; r─âstimp. 2. Spa╚Ťiu care separ─â dou─â lucruri. 3. Diferen╚Ť─â de ├«n─âl╚Ťime dintre dou─â sunete muzicale. 4. (Mat.) Mul╚Ťimea punctelor sau numerelor cuprinse ├«ntre dou─â puncte sau numere date. [< fr. intervalle, it. intervallo, lat. intervallum].
INTERV├üL s. n. 1. distan╚Ť─â ├«n timp ├«ntre dou─â fenomene, faze, evenimente etc. consecutive; r─âstimp. 2. spa╚Ťiu care separ─â dou─â lucruri. 3. (muz.) raport dintre ├«n─âl╚Ťimile a dou─â sunete. 4. (mat.) mul╚Ťimea punctelor (sau numerelor) ├«ntre dou─â puncte (sau numere) date. (< fr. intervalle, lat. intervallum)
INTERV├üL ~e n. 1) Distan╚Ť─â care exist─â ├«ntre dou─â obiecte; spa╚Ťiu dintre dou─â lucruri. 2) Perioad─â de timp cuprins─â ├«ntre dou─â momente; r─âstimp. 3) Raport dintre ├«n─âl╚Ťimile a dou─â sunete muzicale. 4) mat. Mul╚Ťime de puncte cuprins─â ├«ntre dou─â puncte date. /<fr. intervalle, lat. intervallum
interval n. 1. distan╚Ť─â dela un loc, dela un timp la altul; 2. Muz. distan╚Ť─â ├«ntre dou─â tonuri.
*interv├íl n., pl. e (lat. inter-vallum, d. vallum, val, r├«dic─âtur─â de p─âm├«nt). Spa╚Ťi┼ş de loc sa┼ş de timp: santinelele era┼ş a╚Öezate la intervale, tunurile se auzea┼ş la intervale. Muz. Distan╚Ťa dintre do┼ş─â tonur─ş. La intervale, din loc ├«n loc; din timp ├«n timp.
INTERVAL s. 1. epoc─â, perioad─â, r─âgaz, r─âstimp, spa╚Ťiu, timp, vreme, (pop.) r─âspas, soroc, (├«nv. ╚Öi reg.) seam─â, (├«nv.) z─âstimp, (grecism ├«nv.) protesmie. (├Än acel ~...) 2. curs, r─âstimp, timp, vreme, (├«nv.) diastim─â. (├Än ~ de un secol.) 3. bucat─â, r─âstimp. (A trecut un bun ~ de timp de c├«nd...) 4. ceas, or─â, perioad─â, r─âstimp, timp. (A a╚Öteptat un ~ bun p├«n─â s─â vin─â.) 5. durat─â, ├«ntindere, perioad─â, r─âstimp, timp, (reg.) rah─ât. (Pe tot ~ examenului.) 6. perioad─â, termen. (Un ~ de garan╚Ťie de 6 luni.) 7. dep─ârtare, distan╚Ť─â, spa╚Ťiu, (Transilv.) scopot. (Ce ~ este ├«ntre st├«lpi?) 8. bucat─â, distan╚Ť─â, (reg.) postat─â. (A parcurs un bun ~ din drum.)
INTERVAL distan╚Ť─â ├«n timp, m─âsurat─â ├«n minute, secunde ╚Öi microsecunde, ├«ntre dou─â sau mai multe ╚Ťinte aeriene, precum ╚Öi ├«ntre dou─â sau mai multe forma╚Ťii de aeronave din compunerea aceleia╚Öi ╚Ťinte.
interval (< fr. intervalle), ├«n general, diferen╚Ťa de ├«n─âl╚Ťime* dintre dou─â sunete. Obiectiv, I. este domeniul sonor cuprins ├«ntre dou─â sunete muzicale diferit intonate [v. intona╚Ťie (I, 1)]; subiectiv, senza╚Ťia auditiv─â corespunz─âtoare raportului numeric dintre frecven╚Ťele* a dou─â sunete muzicale diferit intonate. Nota grav─â este baza i. iar cea ├«nalt─â v├órful lui. I. pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere. I. este melodic dac─â sunetele lui sunt intonate succesiv; el devine armonic dac─â intonarea este simultan─â. Un i. melodic este descendent ├«n succesiunea v├órf-baz─â ╚Öi ascendent ├«n succesiunea invers─â. Cantitativ, dup─â num─ârul de trepte*, cuprins ├«ntre baz─â ╚Öi v├órf, i. se clasific─â ├«n secunde*, ter╚Ťe* etc. ├Än continuare, i. dup─â o anumit─â m─ârime cantitativ─â se clasific─â dup─â m─ârimea (valoarea) lor calitativ─â, adic─â dup─â num─ârul de tonuri* sau semitonuri* temperate* con╚Ťinut. (Ex.: ter╚Ťa mic─â, 1 1/2 tonuri, ter╚Ťa mare, 2 tonuri). Consider├ónd i. ├«n func╚Ťie de altera╚Ťiile* simple, i. perfecte (octava*, cvinta* ╚Öi cvarta*) au trei m─ârimi calitative (ex.: cvart─â mic╚Öorat─â, 2 tonuri; cvart─â perfect─â, 2 1/2 tonuri; cvart─â m─ârit─â, 3 tonuri). Celelalte i. au patru m─ârimi calitative (ex.: ter╚Ť─â mic╚Öorat─â, 1 ton; ter╚Ť─â mic─â, 1 1/2 tonuri; ter╚Ť─â mare, 2 tonuri; ter╚Ť─â m─ârit─â, 2 1/2 tonuri). Dac─â se consider─â ╚Öi dublele altera╚Ťii, se ob╚Ťin mai multe m─ârimi calitative. (ex.: cvarta dubl─â mic╚Öorat─â, 1 1/2 tonuri, iar cea dublu m─ârit─â, 3 1/2 tonuri). I. enarmonice (2) sunt cele care con╚Ťin acela╚Öi num─âr de semitonuri temperate, indiferent de denumirea lor (ex. i. de cvint─â mic╚Öorat─â do ÔÇô sol bemol este enarmonic cu cel de cvart─â m─ârit─â do ÔÇô fa diez). I. mai mici dec├ót octava sunt simple, iar cele mai mari compuse, const├ónd dintr-un i. de octav─â plus unul simplu (ex.: decima* mare do-mi este format─â din octava do-do ╚Öi ter╚Ťa mare do-mi). I. consonante sunt octava, cvinta ╚Öi cvarta perfecte, ter╚Ťa ╚Öi sexta mari ╚Öi mici; celelalte sunt disonante*. ├Än ╚Ötiin╚Ťa armoniei (III, 1), cvarta este considerat─â i. mixt, consonant ├«n unele situa╚Ťii ╚Öi disonant ├«n altele. Ter╚Ťele ╚Öi sextele au fost denumite ╚Öi consonan╚Ťe imperfecte ╚Öi au fost admise t├órziu (din sec. 14) printre consonan╚Ťe. I. sunt diatonice* dac─â fac parte din aceea╚Öi gam─â diatonic─â*. Ele se numesc cromatice dac─â unul din sunetele lor (sau ambele) nu fac parte din scara diatonic─â considerat─â (ex.: intervalul re-fa diez este diatonic ├«n gama re major ╚Öi cromatic ├«n gama do major). Un i. armonic simplu este r─âsturnat* dac─â baza lui trece la v├órf sau invers (ex.: ter╚Ťa mic─â re-fa este r─âsturnat─â dac─â nota re este ridicat─â cu o octav─â sau fa cobor├ót─â cu o octav─â; se ob╚Ťine sexta mare fa-re). La i. compuse r─âsturnarea se efectueaz─â ridic├ónd baza cu dou─â octave sau cobor├ónd v├órful cu dou─â octave. ├Än armonia tonal─â, i. disonante cer de regul─â s─â fie rezolvate, adic─â s─â fie urmate de un i. consonant. Rezolvarea* se ob╚Ťine mi╚Öc├ónd fie baza, fie v├órful i. fie ambele sunete (ex.: i. disonant do-re poate fi rezolvat ├«n si bemol-re, do-mi bemol sau chiar si bemol-sol). ÔÖŽ ├Än acustica* muzical─â, cel mai simplu mod de a determina valoarea numeric─â a unui i. este acela de a o exprima prin raportul supraunitar al frecven╚Ťelor* sunetelor componente, dup─â scara muzical─â considerat─â (ex. ├«n scara pitagoreic─â ╚Öi ├«n cea natural─â, octava = 2/1 = 2, cvinta perfect─â 3/2 = 1,50, cvarta 4/3 = 1,33 etc.). ├Än scara sunetelor egal temperate (v. temperare) se ia direct valoarea final─â a raporturilor de frecven╚Ť─â, plec├ónd de la semitonul temperat 21/12 = 1,059. ├Än aceast─â scar─â, octava = (212)1/12 = 2, cvinta = (27)1/12 = 1,498, cvarta = (25)1/12 = 1,334 etc. Pentru determinarea ╚Öi compararea valorilor i. din sc─ârile netemperate (pitagoreic─â, natural─â etc.) se calculeaz─â logaritmii* raporturilor supraunitare de frecven╚Ť─â care caracterizeaz─â i. respective. Din aplicarea logaritmilor ├«n baza 10 deriv─â unitatea de m─âsur─â savart*, iar din a celor cu baza 2/12 unitatea de m─âsur─â cent*. Se mai aplic─â ╚Öi calculul cu logaritmi cu baza 2, lu├óndu-se pur ╚Öi simplu valorile numerice din tabele, neexist├ónd o unitate de m─âsur─â derivat─â precum cele dou─â citate. ÔÖŽ ├Än antic. ├«ndep─ârtat─â, elemente de studiu al i. se g─âsesc ├«n muzica unor popoare extraeuropene (chinez, indian etc.), dar studiul sistematic al i. a ├«nceput ├«n Europa, ├«n cadrul ╚Öcolii pitagoreice (sec. VI ├«. Hr.), ╚Öi a fost dezvoltat de teoreticienii urm─âtori lui Pitagora (Aristoxenos din Tarent, Euclide, Didymos, Claudiu Ptolemeu etc.). Experimental, studiul i. se efectua pe monocord*. ├Än teoria greac─â a muzicii (ß╝ü¤ü╬╝╬┐╬Ż╬╣¤░╬«), i. consonante erau numai cvarta (diatessaron*), cvinta (diapente*) ╚Öi octava [diapason (1)]. Cvarta (v. tetracord) avea o importan╚Ť─â comparabil─â cu cea acordat─â ast─âzi octavei. ├Än gama prin cvinte (Pitagora), i. de ton sunt egale (9/8), dar cele de semiton sunt de dou─â feluri: lima (╬╗╬Áß┐ľ╬╝╬╝╬▒, semitonul diatonic, 256/243= 1,053) ╚Öi apotema (semitonul cromatic, 2187/2048= 1,067). ├Än aceast─â gam─â apare ╚Öi un microinterval*, coma* pitagoreic─â sau diatonic─â, 531441/524288= 1,013, ca diferen╚Ť─â dintre suma a 12 cvinte ╚Öi suma a ╚Öapte octave. ├Än gama natural─â* (Zarlino, sec. 16) exist─â dou─â feluri de i. de ton: mare (9/8= 1,125, egal cu tonul pitagoreic) ╚Öi mic (10/9= 1,111). Experien╚Ťa tonului mic face s─â apar─â i. neexistente ├«n gama pitagoreic─â: coma* sintonic─â sau didimic─â (diferen╚Ťa dintre tonul mare ╚Öi cel mic, 81/80= 1,012), coma mare etc., cum ╚Öi o serie de i. ÔÇ×joaseÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×├«nalteÔÇŁ (ex. ├«n gama do major, cvinta joas─â re-la = 40/27 = 1,481 ╚Öi r─âsturnarea ei, cvarta ├«nalt─â 27/20 = 1,350). ├Än gama solfegistic─â (sistemul Mercator-Holder) octava este divizat─â ├«n 53 de microintervale (come Mercator-Holder), iar m─ârimea oric─ârui i. este m─âsurat─â de un num─âr ├«ntreg de come (ex. semitonul diatonic, 4 come; semitonul cromatic, 5 come; tonul, 9 come; cvarta perfect─â, 22 de come; cvinta perfect─â, 31 de come etc.). Aceast─â com─â are valoarea 21/53 = 1,013.
a face un interval expr. (intl.) a se lua la b─âtaie, a se bate.
a ie╚Öi la interval (cu ceva) expr. a pl─âti trata╚Ťia (cuiva), a face cinste (cuiva).
a invita la un interval expr. (intl.) a provoca la duel / la b─âtaie pentru stabilirea ierarhiei dintr-un grup de infractori pe criteriul for╚Ťei fizice.
interval, intervale s. n. (intl.) duel pentru stabilirea, prin for╚Ť─â, a ╚Öefiei unei bande de infractori.

Interval dex online | sinonim

Interval definitie

Intrare: interval
interval substantiv neutru