INTERTRÍGO s. n. Iritație a cutelor naturale ale pielii; opăreală. – Din fr. intertrigo.

INTERTRÍGO s. n. Inflamație localizată la cutele naturale ale pielii; opăreală. – Din fr. intertrigo.

intertrígo s. n., art. intertrígoul

intertrígo s. n.

INTERTRÍGO s. (MED.) (pop.) opăreală.

INTERTRÍGO s.n. Inflamație a pielii care se localizează la încheieturile mari, la sâni, la subsuoară și la gât; (pop.) opăreală. V. eritem. [< fr. intertrigo].

INTERTRÍGO s. n. inflamație a pielii care se localizează la încheieturile mari, la sâni, la subsuoară și la gât. (< fr. intertrigo)

INTERTRÍGO n. med. Iritație a pielii (la încheieturi, subsuori etc.) provocată de transpirație abundentă. /<fr. intertrigo

INTERTRIGO s. (MED.) (pop.) opăreală.