intersecta definitie

11 definiții pentru intersecta

INTERSECTÁ, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter.
INTERSECTÁ, intersectez, vb. I. Refl. (Despre linii, drumuri etc.) A face o intersecție; a se întretăia, a se încrucișa. ◊ Tranz. Dreaptă care intersectează două paralele. – Din fr. intersecter.
INTERSECTÁ, intersectez, vb. I. Refl. A se întretăia (cu ceva). Drumurile se intersectează. ◊ Tranz. (Geom.) Planul P. intersectează planul R.
intersectá (a ~) vb., ind. prez. 3 intersecteáză
intersectá vb., ind. prez. 1 sg. intersectéz, 3 sg. și pl. intersecteáză
INTERSECTÁ vb. v. întretăia.
INTERSECTÁ vb. I. tr., refl. A (se) întretăia. [< fr. intersecter].
INTERSECTÁ vb. tr., refl. a (se) întretăia. (< fr. intersecter)
A INTERSECTÁ ~éz tranz. A tăia de-a curmezișul; a întretăia. /Din intersecție
A SE INTERSECTÁ se ~eáză intranz. (despre drumuri, linii, suprafețe etc.) A veni din direcții diferite, întâlnindu-se într-un punct; a se încrucișa; a se întretăia. / Din intersecție
INTERSECTA vb. a se interfera, a se încrucișa, a se întretăia, (rar) a se strătăia, a se tăia. (Linii care se ~.)

intersecta dex

Intrare: intersecta
intersecta verb grupa I conjugarea a II-a