interpretativ definitie

10 definiții pentru interpretativ

INTERPRETATÍV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care servește la interpretare, care poate fi interpretat; care explică. – Din fr. interprétatif.
INTERPRETATÍV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care servește la interpretare, care poate fi interpretat; care explică. – Din fr. interprétatif.
INTERPRETATÍV, -Ă, interpretativi, -e, adj. Care interpretează. Nu e redare inertă a evenimentelor, ci una vie, interpretativă. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 5/6.
interpretatív adj. m., pl. interpretatívi; f. interpretatívă, pl. interpretatíve
interpretatív adj. m., pl. interpretatívi; f. sg. interpretatívă, pl. interpretatíve
INTERPRETATÍV, -Ă adj. Care interpretează; de interpretare. [Cf. fr. interprétatif].
INTERPRETATÍV, -Ă adj. care interpretează; de interpretare. (< fr. interprétatif)
INTERPRETATÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de interpretare; propriu interpretării. 2) Care poate fi interpretat. /<fr. interpretatif
*interpretatív, -ă adj. (lat. interpretativus). Care servește la interpretare: declarațiune interpretativă a unuĭ tratat.
facies interpretativ (sedim.), set de generalizări care grupează criteriile de reconstituire a proceselor și mediilor de depunere ale acelei entități petrografice definită prin → faciesuri descriptive (ex. f. de canal, f. turbiditic, f. evaporitic etc.)

interpretativ dex

Intrare: interpretativ
interpretativ adjectiv