Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru interoga╚Ťie

INTEROG├ü╚ÜIE, interoga╚Ťii, s. f. Interogare. ÔŚŐ (├Än sintagma) Interoga╚Ťie retoric─â = procedeu retoric const├ónd ├«n adresarea unor ├«ntreb─âri, f─âr─â a solicita un r─âspuns, ci pentru a comunica o idee, o atitudine. [Var.: interoga╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. interrogation, lat. interrogatio.
INTEROGA╚ÜI├ÜNE s. f. v. interoga╚Ťie.
INTEROG├ü╚ÜIE, interoga╚Ťii, s. f. (Rar) Interogare. ÔŚŐ (├Än sintagma) Interoga╚Ťie retoric─â = procedeu retoric const├ónd ├«n adresarea unor ├«ntreb─âri, nu pentru a ob╚Ťine r─âspuns, ci pentru a comunica o idee, o atitudine. [Var.: interoga╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. interrogation, lat. interrogatio.
INTEROGA╚ÜI├ÜNE s. f. v. interoga╚Ťie.
interog├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. interog├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. interog├í╚Ťiei; pl. interog├í╚Ťii, art. interog├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
interog├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. interog├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. interog├í╚Ťiei; pl. interog├í╚Ťii, art. interog├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)[1]
INTEROGÁȚIE s. v. întrebare.[1]
INTEROG├ü╚ÜIE s.f. (Rar) Interogare, ├«ntrebare. ÔÖŽ Figur─â de stil const├ónd ├«n a pune o ├«ntrebare unui interlocutor determinat, f─âr─â a a╚Ötepta ├«ns─â un r─âspuns. [Gen. -iei, var. interoga╚Ťiune s.f. / cf. lat. interrogatio, fr. interrogation].
INTEROGA╚ÜI├ÜNE s.f. v. interoga╚Ťie.
INTEROGÁȚIE s. f. 1. interogare. 2. figură de stil constând în a pune o întrebare unui interlocutor determinat, fără a aștepta un răspuns. (< fr. interrogation, lat. interrogatio)
interoga╚Ťi(un)e f. ├«ntrebare pus─â.
*interoga╚Ťi├║ne f. (lat. inter-rog├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a interoga, ├«ntrebare. Ret. O figur─â pin care ├«ntreb─ş, ca: Dar unde tr─âim? ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie ╚Öi -├íre. V. retoric─â.
interoga╚Ťie s. v. ├ÄNTREBARE.
INTEROGÁȚIE s. f. (cf. lat. interrogatio, fr. interrogation): (rar) întrebare, interogare.
interoga╚Ťie (lat. interrogatio ÔÇ×├«ntrebareÔÇŁ), figur─â de stil const├ónd ├«n adresarea unei ├«ntreb─âri (sau a unei serii de ├«ntreb─âri) unui ├«ntreg auditoriu (ori unei singure persoane, care poate fi sau nu de fa╚Ť─â), nu pentru a solicita un r─âspuns, ci pentru a transmite indirect o opinie ce trebuie subliniat─â. Este i. ca figur─â retoric─â pur─â (P): ÔÇ×P├ón─â c├ónd, ├«n sf├ór╚Öit, vei abuza, Catilina, de r─âbdarea noastr─â?ÔÇŁ (Cicero). I. adresat─â unei persoane care nu mai tr─âie╚Öte se folose╚Öte ├«n invoca╚Ťie sau ├«n apostrof─â.

Interoga╚Ťie dex online | sinonim

Interoga╚Ťie definitie

Intrare: interoga╚Ťie
interoga╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e
interoga╚Ťiune