INTERNAȚIONALÍST, -Ă, internaționaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care are caracterul internaționalismului, care aplică principiile internaționalismului, care aparține internaționalismului. 2. S. m. și f. Adept al internaționalismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. internationaliste.

INTERNAȚIONALÍST, -Ă, internaționaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care are caracterul internaționalismului, care aplică principiile internaționalismului, care aparține internaționalismului. 2. S. m. și f. Adept al internaționalismului. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. internationaliste.

INTERNAȚIONALÍST¹, internaționaliști, s. m. Adept, partizan al internaționalismului proletar; persoană care luptă pentru triumful internaționalismului proletar. Internaționalist este acela care, fără rezerve, fără șovăieli, fără condiții, este gata să apere Uniunea Sovietică, pentru că Uniunea Sovietică este baza mișcării revoluționare mondiale, și nu poți să aperi, să faci să meargă înainte această mișcare revoluționară dacă nu aperi Uniunea Sovietică. STALIN, O. X 54. La începutul lui septembrie 1915 se întruni la Zimmerwald prima conferință a internaționaliștilor. IST. P.C.(b) 242. Apărarea U.R.S.S. este datoria supremă a fiecărui internaționalist. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 159, 7/6. – Pronunțat: -ți-o-.

INTERNAȚIONALÍST², -Ă, internaționaliști-ste, adj. Care are caracterul internaționalismului, care aplică principiile internaționalismului proletar. Cu cît are acum un caracter mai net lupta proletariatului împotriva frontului comun imperialist, cu atît este mai actual, evident, principiul internaționalist: «Nu poate fi liber un popor care asuprește alte popoare». LENIN, O. XXII 338. Puterea sovietică este organizația de stat cea mai internaționalistă dintre toate organizațiile de stat ale societății împărțite în clase, căci Puterea sovietică, distrugînd orice asuprire națională și sprijinindu-se pe colaborarea maselor muncitoare ale diferitelor naționalități, înlesnește prin aceasta unirea acestor mase într-o singură uniune de stat. STALIN, PROBL. LEN. 33. Desfășurînd o uriașă operă de educare patriotică și internaționalistă a întregului popor muncitor, partidul cheamă la vigilență neobosită împotriva oricăror uneltiri șovine și naționaliste. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2512. – Pronunțat: -ți-o-.

internaționalíst (-ți-o-) adj. m., s. m., pl. internaționalíști; adj. f., s. f. internaționalístă, pl. internaționalíste

internaționalíst adj. m., s. m. naționalist

INTERNAȚIONALÍST, -Ă adj. Care are caracterul internaționalismului, care aplică principiile internaționalismului. // s.m. și f. Partizan al internaționalismului. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. internationaliste].

INTERNAȚIONALÍST, -Ă I. adj. care are caracterul, care aplică principiile internaționalismului. II. s. m. f. partizan al internaționalismului. (< fr. internationaliste)

INTERNAȚIONALÍST¹ ~stă (~ști, ~ste) Care ține de internaționalism; bazat pe principiile internaționalismului. /<fr. internationaliste

INTERNAȚIONALÍST² ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al internaționalismului. /<fr. internationaliste