internat definitie

2 intrări

24 definiții pentru internat

INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ◊ Refl. S-a internat pentru operație. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.
INTERNÁT, internate, s. n. 1. Așezământ școlar în care elevii primesc locuință și întreținere. 2. Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții în medicină din ultimii ani. – Din fr. internat.
INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav într-un spital pentru tratament; a spitaliza. ◊ Refl. S-a internat pentru operație. 2. A sili pe cineva să stea (închis) într-un ospiciu, într-o școală de corecție, într-un lagăr etc., pentru a-l ține sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. – Din fr. interner.
INTERNÁT, internate, s. n. 1. Așezământ școlar în care elevii primesc locuință și întreținere. 2. Stagiu de practică efectuat în spitale și în clinici de studenții în medicină din ultimii ani. – Din fr. internat.
INTERNÁ, internez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la bolnavi) A instala pentru tratament într-un spital. Omul a cerut un răgaz de două zile, să-și interneze mama într-o clinică oculistică, în așteptarea unei operații. C. PETRESCU, A. 319. ◊ Refl. S-a internat în spital pentru a se supune unei operații. 2. A închide pe cineva într-un lagăr.
INTERNÁT1, internate, s. n. 1. Așezămînt școlar în care elevii au locuință și întreținere. Și fata s-a dus la un internat, la Iași. SADOVEANU, O. IV 300. Colegi din clasa întîi de internat. C. PETRESCU, Î. II 61. Rămasă orfană de mamă, a crescut în internatul de fete din Sibiu. REBREANU, P. S. 29. 2. (În trecut) Funcție îndeplinită de internii spitalelor; grad medical de spital (obținut prin concurs).
INTERNÁT2, -Ă, internați, -te, adj. 1. (Despre bolnavi; și substantivat) Intrat în spital pentru îngrijire medicală. 2. Care nu dispune de libertate individuală, băgat într-un lagăr pentru a fi ținut sub supraveghere; închis.
interná (a ~) vb., ind. prez. 3 interneáză
internát s. n., pl. internáte
interná vb., ind. prez. 1 sg. internéz, 3 sg. și pl. interneáză
internát s. n., pl. internáte
INTERNÁ vb. v. spitaliza.
NARĂ INTÉRNĂ s. (ANAT.) coană.
INTERNÁ vb. I. tr. 1. A instala în spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc. pentru a fi ținut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].
INTERNÁT s.n. Instituție școlară în care locuiesc și iau masa elevi; situația unui elev intern. ♦ Funcția unui medic angajat prin concurs sau a unui student în medicină care face practică la un spital și are și locuința acolo. [Cf. fr. internat].
INTERNÁ vb. I. tr., refl. a (se) instala în spital pentru tratament sau operație. II. tr. 1. a încredința unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologică sau psihică. 2. a închide (pe cineva) într-un lagăr, într-un ospiciu etc., pentru a fi ținut sub supraveghere. (< fr. /s’/interner)
INTERNÁT s. n. 1. instituție anexă a unei școli care asigură elevilor locuință și masă. 2. stagiu de pregătire a studenților în medicină în practică retribuită în clinică sau spital. (< fr. internat)
A INTERNÁ ~éz tranz. 1) (bolnavi, accidentați, răniți) A instala în spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A închide într-un ospiciu sau într-un loc de detenție, pentru a ține sub supraveghere sau pentru reeducație; a izola de societate. /<fr. interner
INTERNÁT ~e n. 1) Școală în care elevii sunt asigurați cu locuință și hrană. 2) Practică efectuată de studenții de la instituțiile de medicină (într-un spital sau într-o clinică) în ultimii ani de studii. /<fr. internat
internà v. a obliga să stea într’un loc anumit: a interna pe prizonieri.
internat n. 1. școală ce primește interni; 2. funcțiunea internilor în spitale.
*internát n., pl. e (d. intern, fr. internat). Starea unuĭ elev intern saŭ unuĭ student în medicină intern. Școală în care eleviĭ îs internĭ. Funcțiunea de student în medicină intern.
*internéz v. tr. (d. intern; fr. interner). Pun un elev intern în școală, un captiv în închisoare saŭ un nebun în spital.
INTERNA vb. a (se) spitaliza. (Bolnavul a fost ~.)

internat dex

Intrare: internat
internat substantiv neutru
Intrare: interna
interna verb grupa I conjugarea a II-a