INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită între națiuni, popoare, țări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc. 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranațional. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. internationalisme.

INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită între națiuni popoare, țări etc. egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc. 2. Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui interes general, supranațional. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. internationalisme.

INTERNAȚIONALÍSM s. n. (Adesea determinat prin «proletar») Ideologia și politica de solidaritate internațională de clasă a proletarilor și a oamenilor muncii din toate țările în lupta lor pentru răsturnarea propriei burghezii, pentru lichidarea capitalismului și pentru victoria comunismului în lumea întreagă; îmbinînd armonios interesele vitale generale ale oamenilor muncii din diferite țări cu interesele lor naționale și cu dragostea lor față de patrie, această ideologie și politică se opune cosmopolitismului și naționalismului burghez. Internaționalismul în fapt este unul și numai unul: munca plină de abnegație pentru dezvoltarea mișcării revoluționare și a luptei revoluționare în propria țară, sprijinirea (prin propagandă, simpatie, ajutor material) a aceleiași lupte, a aceleiași linii, și numai a acesteia, în toate țările, fără excepție. LENIN, O. A. II 27. Cine încearcă să diminueze însemnătatea perspectivelor socialiste ale construcției noastre, acela încearcă să spulbere speranțele proletariatului internațional în victoria noastră, iar cine încearcă să spulbere aceste speranțe încalcă cerințele elementare ale internaționalismului proletar. STALIN, O. VIII 300. Patriotismul se împletește în mod armonios cu ideologia internaționalismului proletar. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 261. Naționalismul este cel mai primejdios dușman al unității celor ce muncesc, în lupta pentru interesele lor de clasă, pe cînd internaționalismul proletar este arma cea mai puternică a clasei muncitoare și a tuturor oamenilor muncii împotriva oricărei asupriri naționale. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2517. – Pronunțat: -ți-o-.

internaționalísm (-ți-o-) s. n.

internaționalísm s. n. (sil. -ți-o-)

INTERNAȚIONALÍSM s.n. Solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al dezvoltării relațiilor politice și economice, al progresului și păcii. ◊ (În ideologia marxistă) Internaționalism proletar = principiu fundamental care exprimă unitatea și solidaritatea de clasă, internațională a oamenilor muncii din toate țările în lupta împotriva exploatării și asupririi. [Pron. -ți-o-. / Cf. fr. internationalisme].

INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii. 2. cuvânt internațional. (< fr. internationalisme)

INTERNAȚIONALÍSM n. 1) Doctrină care preconizează unirea dintre națiuni în scopul sprijinului reciproc și al progresului fiecăreia dintre ele. 2) Element în limbă care are aceeași (sau aproape aceeași) structură fonică și același conținut semantic în mai multe limbi. /<fr. internationalisme

*internaționalízm n. (inter- și naționalizm). Starea relațiunilor internaționale. Codificarea dreptuluĭ internațional. Opiniunea celor ce preconizează o alianță internațională a lucrătorilor în lupta lor economică, nimicind ideĭa de patrie. În ultimu timp această opiniune, care e a socialiștilor și anarhiștilor, a evoluat foarte mult. Ast-fel, congresu socialist de la Essen, la 1907, l-a aprobat pe deputatu Noske, care a declarat în parlamentu Germaniiĭ că, în caz de războĭ, socialiștiĭ germanĭ vor lupta p. patrie (ceĭa ce s’a și întîmplat la 1914, cînd socialiștiĭ din toate țările beligerante aŭ devenit naționaliștĭ). De internaționalizm se folosesc foarte mult Jidaniĭ în lupta lor p. nimicirea patriilor, pe cînd eĭ îșĭ apără cu înverșunare patria lor, care e havra. V. cozmopolitizm.