internațională definitie

54 definiții pentru internațională

INTERNAȚIONÁL, -Ă, internaționali, -e, adj. Care are loc între mai multe națiuni, care angajează sau privește mai multe țări, privitor la raporturile dintre națiuni, la care participă reprezentanții mai multor state; care are o importanță ce depășește granițele unei singure țări. ◊ Limbă internațională = limbă națională cu largă circulație în afara granițelor unei națiuni și folosită în mod oficial, mai ales în relațiile diplomatice. Drept internațional = totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile dintre state. ♦ (Substantivat) Sportiv care reprezintă țara sa într-o competiție internațională. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. international.
INTERNAȚIONÁL, -Ă, internaționali, -e, adj. Care are loc între mai multe națiuni, care angajează sau privește mai multe țări, privitor la raporturile dintre națiuni. La care participă reprezentanții mai multor state; care are o importanță ce depășește granițele unei singure țări. ◊ Limbă internațională = limbă națională cu largă circulație în afara granițelor unei națiuni și folosită în mod oficial, mai ales în relațiile diplomatice. Drept internațional = totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile dintre state. ♦ (Substantivat) Sportiv care reprezintă țara sa într-o competiție internațională. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. international.
INTERNAȚIONÁL, -Ă, internaționali, -e, adj. 1. Care are loc între mai multe națiuni, care angajează sau privește simultan mai multe țări, privitor la raporturile dintre națiuni. Convenție internațională. Relații internaționale. ▭ Milioane de vizitatori... se vor aduna la acest mare concurs internațional. ODOBESCU, S. II 99. ♦ (Substantivat, m.) Sportiv care participă la jocuri internaționale. 2. Care privește deopotrivă toate națiunile; de importanță mondială. [Revoluția din Octombrie] este, înainte de toate, o revoluție cu caracter internațional, mondial, căci ea înseamnă, o cotitură radicală în istoria universală a omenirii, cotitura de la lumea veche, capitalistă, la lumea nouă, socialistă. STALIN, O. X 251. În secolul al X-lea și al XI-lea [Kievul] devine un oraș internațional. SAHIA, U.R.S.S. 40. ◊ Limbă internațională = limbă națională cu largă circulație în afara granițelor unei națiuni și folosita în mod oficial, mai ales în relațiile diplomatice. Drept internațional = totalitatea normelor de drept care reglementează raporturile dintre state. – Pronunțat: -ți-o-.
INTERNAȚIONÁLĂ, internaționale, s. f. Asociație din trecut a partidelor și a organizațiilor clasei muncitoare din lumea întreagă. Internaționala I (1864-1872) a pus bazele unei organizații internaționale muncitorești, menită să-i pregătească pe muncitori în vederea asaltului revoluționar împotriva capitalului. LENIN, O. A. II 467. Primul congres al partidelor comuniste din diferite țări, întrunit la Moscova în martie 1919, fondă, din inițiativa lui Lenin și a bolșevicilor, Internaționala [a III-a] comunistă. IST. P.C.(b) 338. În loc să adopte o tactică de luptă împotriva războiului imperialist, partidele social-democrate din Internaționala a II-a au renunțat la internaționalismul proletar, trecînd de partea propriilor guverne imperialiste și a propriei burghezii. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 12, 12. – Pronunțat: -ți-o-.
internaționál (-ți-o-) adj. m., pl. internaționáli; f. internaționálă, pl. internaționále
internaționál adj. m. național
internaționála (asociație, imn) s. f. art. (sil. -ți-o-), g.-d. art. internaționálei; (asociații) pl. internaționále
INTERNAȚIONÁL, -Ă adj. 1. Care se petrece între națiuni. ♦ Care privește raporturile dintre națiuni. 2. Care privește toate națiunile; de importanță mondială. // s.m. Participant la jocurile sportive internaționale. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. international, germ. international, it. internazionale].
INTERNAȚIONÁLĂ s.f. 1. (În trecut) Asociație a partidelor și a organizațiilor clasei muncitoare din lumea întreagă. 2. Competiție sportivă internațională. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. internationale, it. internazionale].
INTERNAȚIONÁL, -Ă I. adj. 1. care se petrece între națiuni. ◊ referitor la raporturile dintre națiuni. 2. care privește toate națiunile; de importanță mondială. II. s. m. f. participant la jocurile sportive internaționale. III. s. f. 1. asociație a partidelor și a organizațiilor clasei muncitoare din lumea întreagă. 2. competiție sportivă internațională. (< fr. international)
INTERNAȚIONÁL1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de relațiile dintre state; care are loc între mai multe state. Întâlnire ~ă.Limbă ~ă limbă cu o largă circulație, folosită în relațiile dintre diferite națiuni. Drept ~ totalitate de norme juridice, care reglementează raporturile dintre state. 2) Care se realizează cu participarea mai multor state. Concurs ~. 3) Care este important pentru întreaga omenire; de o însemnătate mondială. [Sil. -ți-o-] /<fr., germ. international
INTERNAȚIONÁL2 ~i m. Sportiv selecționat pentru întrecerile sportive internaționale. [Sil. -ți-o-] /<fr. international, germ. International
INTERNAȚIONÁLĂ ~e f. Echipă reprezentativă a unei țări, care participă la întrecerile sportive între diferite state. [Sil. -ți-o-] /<fr., germ. international
internațional a. ce se face între națiuni: drept internațional. ║ internațională f. asociațiune socialistă revoluționară fundată la Londra în 1881, cu tendențe anarhice.
*internaționál, -ă adj. (inter- și național. Cuv. întrebuințat întîĭa oară de filosofu Englez Bentham la sfîrșitu secoluluĭ 18). Dintre națiunĭ saŭ maĭ exact, dintre state: arbitraj, mandat poștal internațional. Dreptu internațional, dreptul ginților, care regulează relațiunile dintre state. S. f. O asociațiune de meseriașĭ socialiștĭ cu tendențe anarhiste întemeĭată la Londra la 1881 și care are de scop unirea tuturor meseriașilor lumiĭ. Cîntecu acestor socialiștĭ orĭ comuniștĭ.
expozíție-târg (internaționál) s. f. Expoziție cu caracter de târg (internațional) ◊ „Sâmbătă dimineață s-a deschis în pavilionul noului combinat apicol de la Băneasa prima Expoziție-târg internațional de apicultură.” Sc. 29 VIII 65 p. 1. ◊ „Expoziția-târg de la Halele Obor.” I.B. 26 IX 66 p. 1. ◊ „Peste 400 din cele mai frumoase și mai productive animale au fost prezentate la cea de-a 8-a ediție a expoziției-târg anuale de la Sighetul Marmației – «Bruna de Maramureș».” Sc. 1 VII 75 p. 5; v. și I.B. 18 VII 67 p. 1, R.l. 3 IX 78 p. 2, I.B. 14 V 82 p. 4 (din expoziție + târg [internațional])
„Internaționala”, imn revoluționar al muncitorilor din întreaga lume, compus de Pierre Degeyter, în 1888, pe versurile poetului comunard Eugène Pottier (1816-1888). A devenit imn (2) de stat al Uniunii Sovietice pînă la crearea noului imn, redevenit imn al Federației Ruse. Este, de asemenea, imnul partidelor comuniste.
ACADEMIA DIPLOMATICĂ INTERNAȚIONALĂ, organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Paris, creată în 1926, în scopul efectuării de studii asupra principalelor probleme politice cu care este confruntată omenirea. Printre președinții Academiei s-a numărat și N. Titulescu.
ACADEMIA INTERNAȚIONALĂ DE ASTRONAUTICĂ (A.I.A., în engl. International Academy of Astronautics – I.A.A.), instituție a Federației Internaționale de Astronautică (F.I.A.) cu sediul la Paris, înființată în 1960, pentru promovarea studiilor și cercetărilor astronautice.
AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIA ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl.: Internațional Atomic Energy Agency – I.A.E.A.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creată la 7 oct. 1957, în scopul coordonării activităților internaționale pentru cooperarea tehnico-științifică în domeniul utilizării tehnologiei nucleare în scopuri pașnice. Are birouri de legătură în Canada, Geneva, New York și Tōkyō, laboratoare în Austria și Monaco și un centru de cercetări la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care și România (din 1957).
AGENȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU ENERGIE ATOMICĂ (A.I.E.A.; în engl. International Atomic Energy Agency – I.A.E.A.) V. Organizația Națiunilor Unite.
ASOCIAȚIA DE DREPT INTERNAȚIONAL ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE (A.D.I.R.I.), organizație cu sediul la București, creată în 1965, în scopul promovării activității specialiștilor români în domeniul dreptului internațional, al relațiilor internaționale, al istoriei relațiilor internaționale și al diplomației românești. Editează „Revista română de studii internaționale” și „Revue roumaine d’etudes internationales”.
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism științific neguvernamental, creat din inițiativa României, în 1963, cu sediul la București. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european în domeniul științelor umanistice. Publică un buletin.
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE (A.I.D.; în engl. International Development Association – I.D.A.) v. ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE.
BANCA DE REGLEMENTĂRI INTERNAȚIONALE (Banque de règlements internationaux/ Bank of International Settlements; B.R.I.), instituție financiară internațională cu competență limitată, cu sediul la Basel (Elveția ), creată în 1930 în scopul facilitării cooperării între băncile centrale și și a reglementărilor operațiunilor financiare a 29 de țări. Agent al O.C.D.E. și C.E.C.O.
BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE / BANCA MONDIALĂ (B.I.R.D. / B.M.; în engl.: Internațional Bank for Reconstruction and Development / World Bank – I.B.R.D. / W.B.), agenție specializată guvernamentală (din 1947) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creată la 27 dec. 1945 în urma Conferinței de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (își începe activitatea la 25 iun. 1946), în scopul acordării de împrumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe piața de capital, țărilor în curs de dezvoltare, pentru finanțarea unor proiect economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Sprijină nevoile de dezvoltare umană și socială pe termen lung, asigură împrumuturi financiare directe, furnizând suport în perioadele de criză în general populației din zonele subdezvoltate, folosește pârghii financiare pentru a promova politici-cheie și reforme instituționale, sprijină capitalul privat creând un climat favorabil investițiilor, asigură suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supraviețuirii populației în țările sărace. Cuprinde un ansamblu de trei instituții bancare asociate: Corporația Financiară Internațională (C.F.I.; în engl.: Internațional Finance Corporation – I.F.C.), fondată în 1956, 175 membri, Asociația Internațională pentru Dezvoltare (A.I.D.; în engl.: International Development Association – I.D.A.), fondată în 1960, 162 membri, Agenția pentru Garantarea Investițiilor Multilaterale (A.G.I.M.; în engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency – M.I.G.A.), fondată în 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. România este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.
BANCA INTERNAȚIONALĂ PENTRU RECONSTRUCȚIE ȘI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; în engl. International Bank for Reconstruction and Development), instituție bancară internațională guvernamentală, cu sediul la Washington, creată în 1945 (își începe activitatea în 1946), în scopul acordării de împrumuturi pentru finanțarea unor proiecte economice, precum și al asistenței tehnice necesare. Instituție specializată a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care și România (din 1972).
COMITETUL INTERNAȚIONAL AL CRUCII ROȘII v. Crucea roșie internațională.
COMITETUL INTERNAȚIONAL OLIMPIC (C.I.O.), organ suprem al mișcării olimpice internaționale avînd atribuția de a asigura desfășurarea regulată a Jocurilor Olimpice, de a încuraja organizarea competițiilor de amatori, de a orienta și a menține sportul în spiritul idealului olimpic, încurajînd și consolidînd prietenia între sportivii tuturor țărilor. A fost înființat la 23 iunie 1894 de Pierre de Coubertin. Este alcătuit din membri ai comitetelor naționale olimpice, afiliate lui.
CRUCEA ROȘIE INTERNAȚIONALĂ, organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Geneva, formată din: 2) Comitetul Internațional al Crucii Roșii (înființat în 1863), care se ocupă, în special, de probleme privind ocrotirea victimelor de război. A inițiat semnarea mai multor convenții cu caracter umanitar (Premiul Nobel pentru Pace, în 1917, 1944 și 1963); b) Liga societăților de Cruce Roșie (creată în 1919), ca federație a societăților naționale de Cruce Roșie, Semiluna Roșie, Leul și Soarele Roșu avînd drept scop promovarea acțiunilor menite să contribuie la ameliorarea stării de sănătate a populației, la ajutorarea victimelor calamităților naturale etc. (Premiul Nobel pentru Pace în 1963); c) Societățile Naționale de Cruce Roșie, Semilună Roșie, Leul și Soarele Roșu. La activitățile Crucii Roșii Internaționale participă și Societatea de Cruce Roșie din România.
CURTEA INTERNAȚIONALĂ DE JUSTIȚIE v. Organizația Națiunilor Unite.
FEDERAȚIA DEMOCRATICĂ INTERNAȚIONALĂ A FEMEILOR (F.D.I.F.), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Berlin, creată în 1945, în scopul apărării drepturilor femeilor și stabilirii legăturilor de prietenie și solidaritate între femeile din întreaga lume.
FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ A MIȘCĂRILOR DE REZISTENȚĂ (Federația Internațională a Rezistenților), organizație internațională neguvernamentală, cu sediul la Viena, creată în 1951, unind organizații ale foștilor luptători din mișcarea de rezistență împotriva nazismului.
FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE ASTRONAUTICĂ (F.I.A.), organizație științifică internațională, cu sediul la Paris, creată în 1950, în vederea dezvoltării, promovării și popularizării astronauticii în scopuri pașnice. România este membră din 1981.
FEDERAȚIA INTERNAȚIONALĂ DE FOTBAL ASOCIAȚIE (F.I.F.A), organizație sportivă internațională, înființată în 1904, cu sediul la Zürich, din care fac parte peste 150 de federații de fotbal. Organizează principalele competiții mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); în subordinea ei se află celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL „GEORGE ENESCU”, festival muzical ce are loc, din 1958, din trei în trei ani, la București. Din 1991, periodicitatea sa este la patru ani, festivalul fiind dublat de un concurs internațional cu secțiunile: vioară, pian, canto, compoziție.
FONDUL INTERNAȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII (F.I.D.A.; în engkl.: International Fund for Agricultural Development – I.F.A.D.), agenție specializată guvernametală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creată ca instituție financiară internațională în iun. 1976 (ca un rezultat al Conferinței Mondiale a Alimentației din 1974), în scopul finanțării de proiect agricole în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale planetei. F.I.D.A. are 161 state membre (2002), printre care și România (membru fondator).
FONDUL MONETAR INTERNAȚIONAL (F.M.I.; în engl.: Internațional Monetary Fund – I.M.F.), agenție specializată guvernamentală (din 1947) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creată la 27 dec. 1945 în urma Conferinței de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (își începe activitatea la 1 mart. 1947), în scopul promovării cooperării în sectoarele monetar și al stabilității valutare, prin acordarea de împrumuturi țărilor membre care evidențiază un deficit al balanței de plăți. F.M.I. are 183 state membre (2002), printre care și România (din 9 dec. 1972).
INTERNAȚIONÁL, -Ă (< fr.) adj., s. m. și f. 1. Adj. Privitor la relațiile dintre națiuni, dintre state; la care participă reprezentanți din mai multe state. ◊ (EC.) Comerț i. = ansamblul schimburilor de bunuri și servicii între statele participante la economia mondială; comerțul cu străinătatea (import-export) al unei țări pe o perioadă dată. ◊ Bancă i. = bancă operând cu valută, acordând credite în exterior sau servind ca bancă de investiții (în sensul cumpărării de titluri financiare) pentru diferite țări, firme străine. ◊ Cecuri internaționale = cecuri acceptate și plătite în alte țări (ex. cecuri de călătorie în turism. ◊ Managementul monetar i. = strategii utilizate de firme multinaționale, care au fonduri în valută i., în scopul maximizării câștigului din dobânzi și al unei evoluții favorabile a ratei de schimb (se urmărește reducerea riscului de pierderi). 2. S. m. și f. Persoană care participă la întâlniri sportive între țări.
INTERNAȚIONALA, cântec revoluționar pe versurile unui poem de Eugène Pottier (1871), a cărui muzică aparține lui Pierre Degeyter (1888). Imnul de stat al U.R.S.S. între 1917 și 1944, precum și imnul partidelor socialiste și comuniste.
INTERNAȚIONALA I (Asociația Internațională a Muncitorilor), prima organizație internațională a proletariatului, creată și condusă de K. Marx și Fr. Engels. Înființată la Londra, în 1864, a activat până în 1876, când s-a autodizolvat.
INTERNAȚIONALA II, uniune internațională a partidelor socialiste și social-democrate europene, fundată la Paris, în 1889, cu participarea lui Fr. Engels. La începutul Primului Război Mondial și-a încetat activitatea. În 1919, a reapărut sub numele de internaționala de la Berna, iar în 1923 a fuzionat cu Internaționala II 1/2 (înființată în 1921, la Viena), punându-se bazele Internaționalei Socialiste Muncitorești (cu sediul la Hamburg). Dizolvată în 1939, a fost reconstituită în 1951 sub denumirea de Internaționala Socialistă (cu sediul la Frankfurt am Main și, ulterior, la Londra).
INTERNAȚIONALA III COMUNISTĂ (Comintern), organizație internațională grupând partidele comuniste, cu sediul la Moscova, creată în 1919, din inițiativa lui V.I. Lenin. Condusă din 1926 de Stalin, care a desființat-o în 1943.
ORGANIZAȚIA AVIAȚIEI CIVILE INTERNAȚIONALE (O.A.C.I.; în engl.: Internațional Civil Aviation Organization – I.C.A.O.), agenție specializată în cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montréal (Canada), creată cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (își începe activitatea la 4 apr. 1947), în scopul dezvoltării navigației aeriene internaționale, supravegherii transporturilor aeriene internaționale, pentru asigurarea bunei desfășurări a securității zborurilor, dezvoltarea rutelor de navigație aeriană și aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care și România (din 1965).
ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A MUNCII (O.I.M.; în engl.: Internațional Labour Organization – I.L.O.), agenție specializată în cadrul sistemului O.N.U. (din 1946), cu sediul la Geneva (Elveția), creată în 1919, în scopul ridicării nivelului de trai și de muncă pe plan internațional și al îmbunătățirii condițiilor de muncă. O.I.M. are 175 de membri (2002). România a fost membru în perioada 1919-1940 și a revenit în organizație în 1956. În 1969 O.I.M. primește Premiul Nobel pentru Pace.
ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ A ZIARIȘTILOR (O.I.Z.; în fr.: Organization Internationale des Journalistes – O.I.J.), organizație internațională neguvernamentală, continuatoare a Federației Internaționale a Ziariștilor, fondată la Paris, în 1926, cu actuale denumire din 1946, când e aprobat un nou statut. Sediul actual: Praga (Cehia). A fost creată în scopul apărării libertății presei și a ziariștilor. Are membri colectivi și individuali în 110 țări (1984), între care și România.
ORGANIZAȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU MIGRARE (O.I.M.; în engl.: Internațional Organisation for Migration – I.O.M.), organizație umanitară, nonpolitică, cu sediul la Geneva (Elveția), fondată în 1951, în scopul acordării de asistență guvernelor țărilor membre în rezolvarea problemelor legate de migrare, încurajării dezvoltării sociale și economice prin migrare, asigurării bunăstării migranților și respectarea demnității lor umane. Are 60 de state membre, iar alte 50 au statut de observator.
ORGANIZAȚIA MARITIMĂ INTERNAȚIONALĂ (O.M.I.; în engl.: International Maritime Organization – I.M.O.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Londra (Marea Britanie), creată în 1948 (își începe activitatea în ian. 1959) în scopul facilitării cooperării în domeniul navigației maritime internaționale, asigurării securității maritime, prevenirii poluării mărilor și oceanelor și al elaborării convențiilor internaționale privind navigația maritimă. Până la 22 mai 1982 s-a numit Organizația Interguvernamentală Consultativă pentru Navigație Maritimă (în engl.: Intergovernmental Consultative Organization – I.M.C.O.). O.M.I. are 158 membri (2002), printre care și România (din 20 mart. 1965).
SĂPTĂMĂNA INTERNAȚIONALĂ A MUZICII NOI, festival internațional înființat în 1991 la București, care se desfășoară anual între 23 și 30 mai și are ca scop promovarea muzicii contemporane românești și internaționale.
SOCIETATE INTERNAȚIONALĂ DE MUZICĂ CONTEMPORANĂ (S.I.M.C.), organizație fundată în 1922 la Salzburg, având ca scop susținerea creației contemporane. Multiple filiale naționale, inclusiv în România.
UNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A COMUNICAȚIILOR (U.I.C.; în engl.: International Telecommunication Union – I.T.U.), agenție specializată guvernamentală în cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Geneva (Elveția), creată la 17 mai 1865, în scopul coordonării eforturilor statelor membre și cooperării tehnico-științifice în domeniul dezvoltării comunicațiilor. U.I.C. are 189 state membre (2002), printre care și România (din 1866).
UNIUNEA INTERNAȚIONALĂ A COMUNICAȚIILOR v. Organizația Națiunilor Unite.
UNIUNEA INTERNAȚIONALĂ PENTRU CONSERVAREA NATURII (UICN, IUCN), organizație internațională fondată de UNESCO în 1948, având ca scop promovarea acțiunilor menite să asigure menținerea cadrului natural și a resurselor naturale, atât pentru valoarea lor culturală sau științifică, cât și pentru o susținută bunăstare economică și socială a omenirii. Sub egida UICN se realizează listele roșii sau cărți roșii de plante și animale (care semnalează, pentru fiecare țară sau regiune, speciile periclitate, vulnerabile sau rare). UICN stabilește principiile și normele pentru declararea și managementul ariilor protejate, după care se ghidează organele naționale de decizie. Din 1952 se numește Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor sale.
INTERNAȚIONÁL, -Ă adj. (cf. fr. international, it. internazionale, germ. international): în sintagmele limbă internațională și prefix internațional (v.).

internațională dex

Intrare: internațional
internațional adjectiv
Intrare: internațională
internațională