Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

53 defini╚Ťii pentru interna╚Ťional

INTERNA╚ÜION├üL, -─é, interna╚Ťionali, -e, adj. Care are loc ├«ntre mai multe na╚Ťiuni, care angajeaz─â sau prive╚Öte mai multe ╚Ť─âri, privitor la raporturile dintre na╚Ťiuni, la care particip─â reprezentan╚Ťii mai multor state; care are o importan╚Ť─â ce dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele unei singure ╚Ť─âri. ÔŚŐ Limb─â interna╚Ťional─â = limb─â na╚Ťional─â cu larg─â circula╚Ťie ├«n afara grani╚Ťelor unei na╚Ťiuni ╚Öi folosit─â ├«n mod oficial, mai ales ├«n rela╚Ťiile diplomatice. Drept interna╚Ťional = totalitatea normelor de drept care reglementeaz─â raporturile dintre state. ÔÖŽ (Substantivat) Sportiv care reprezint─â ╚Ťara sa ├«ntr-o competi╚Ťie interna╚Ťional─â. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. international.
INTERNA╚ÜION├üL, -─é, interna╚Ťionali, -e, adj. Care are loc ├«ntre mai multe na╚Ťiuni, care angajeaz─â sau prive╚Öte mai multe ╚Ť─âri, privitor la raporturile dintre na╚Ťiuni. La care particip─â reprezentan╚Ťii mai multor state; care are o importan╚Ť─â ce dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele unei singure ╚Ť─âri. ÔŚŐ Limb─â interna╚Ťional─â = limb─â na╚Ťional─â cu larg─â circula╚Ťie ├«n afara grani╚Ťelor unei na╚Ťiuni ╚Öi folosit─â ├«n mod oficial, mai ales ├«n rela╚Ťiile diplomatice. Drept interna╚Ťional = totalitatea normelor de drept care reglementeaz─â raporturile dintre state. ÔÖŽ (Substantivat) Sportiv care reprezint─â ╚Ťara sa ├«ntr-o competi╚Ťie interna╚Ťional─â. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. international.
INTERNA╚ÜION├üL, -─é, interna╚Ťionali, -e, adj. 1. Care are loc ├«ntre mai multe na╚Ťiuni, care angajeaz─â sau prive╚Öte simultan mai multe ╚Ť─âri, privitor la raporturile dintre na╚Ťiuni. Conven╚Ťie interna╚Ťional─â. Rela╚Ťii interna╚Ťionale. Ôľş Milioane de vizitatori... se vor aduna la acest mare concurs interna╚Ťional. ODOBESCU, S. II 99. ÔÖŽ (Substantivat, m.) Sportiv care particip─â la jocuri interna╚Ťionale. 2. Care prive╚Öte deopotriv─â toate na╚Ťiunile; de importan╚Ť─â mondial─â. [Revolu╚Ťia din Octombrie] este, ├«nainte de toate, o revolu╚Ťie cu caracter interna╚Ťional, mondial, c─âci ea ├«nseamn─â, o cotitur─â radical─â ├«n istoria universal─â a omenirii, cotitura de la lumea veche, capitalist─â, la lumea nou─â, socialist─â. STALIN, O. X 251. ├Än secolul al X-lea ╚Öi al XI-lea [Kievul] devine un ora╚Ö interna╚Ťional. SAHIA, U.R.S.S. 40. ÔŚŐ Limb─â interna╚Ťional─â = limb─â na╚Ťional─â cu larg─â circula╚Ťie ├«n afara grani╚Ťelor unei na╚Ťiuni ╚Öi folosita ├«n mod oficial, mai ales ├«n rela╚Ťiile diplomatice. Drept interna╚Ťional = totalitatea normelor de drept care reglementeaz─â raporturile dintre state. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-o-.
interna╚Ťion├íl (-╚Ťi-o-) adj. m., pl. interna╚Ťion├íli; f. interna╚Ťion├íl─â, pl. interna╚Ťion├íle
interna╚Ťion├íl adj. m. na╚Ťional
interna╚Ťion├íla (asocia╚Ťie, imn) s. f. art. (sil. -╚Ťi-o-), g.-d. art. interna╚Ťion├ílei; (asocia╚Ťii) pl. interna╚Ťion├íle
INTERNA╚ÜION├üL, -─é adj. 1. Care se petrece ├«ntre na╚Ťiuni. ÔÖŽ Care prive╚Öte raporturile dintre na╚Ťiuni. 2. Care prive╚Öte toate na╚Ťiunile; de importan╚Ť─â mondial─â. // s.m. Participant la jocurile sportive interna╚Ťionale. [Pron. -╚Ťi-o-. / cf. fr. international, germ. international, it. internazionale].
INTERNA╚ÜION├üL─é s.f. 1. (├Än trecut) Asocia╚Ťie a partidelor ╚Öi a organiza╚Ťiilor clasei muncitoare din lumea ├«ntreag─â. 2. Competi╚Ťie sportiv─â interna╚Ťional─â. [Pron. -╚Ťi-o-. / cf. fr. internationale, it. internazionale].
INTERNA╚ÜION├üL, -─é I. adj. 1. care se petrece ├«ntre na╚Ťiuni. ÔŚŐ referitor la raporturile dintre na╚Ťiuni. 2. care prive╚Öte toate na╚Ťiunile; de importan╚Ť─â mondial─â. II. s. m. f. participant la jocurile sportive interna╚Ťionale. III. s. f. 1. asocia╚Ťie a partidelor ╚Öi a organiza╚Ťiilor clasei muncitoare din lumea ├«ntreag─â. 2. competi╚Ťie sportiv─â interna╚Ťional─â. (< fr. international)
INTERNA╚ÜION├üL1 ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de rela╚Ťiile dintre state; care are loc ├«ntre mai multe state. ├Änt├ólnire ~─â. ÔŚŐ Limb─â ~─â limb─â cu o larg─â circula╚Ťie, folosit─â ├«n rela╚Ťiile dintre diferite na╚Ťiuni. Drept ~ totalitate de norme juridice, care reglementeaz─â raporturile dintre state. 2) Care se realizeaz─â cu participarea mai multor state. Concurs ~. 3) Care este important pentru ├«ntreaga omenire; de o ├«nsemn─âtate mondial─â. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr., germ. international
INTERNA╚ÜION├üL2 ~i m. Sportiv selec╚Ťionat pentru ├«ntrecerile sportive interna╚Ťionale. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr. international, germ. International
INTERNA╚ÜION├üL─é ~e f. Echip─â reprezentativ─â a unei ╚Ť─âri, care particip─â la ├«ntrecerile sportive ├«ntre diferite state. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr., germ. international
interna╚Ťional a. ce se face ├«ntre na╚Ťiuni: drept interna╚Ťional. ÔĽĹ interna╚Ťional─â f. asocia╚Ťiune socialist─â revolu╚Ťionar─â fundat─â la Londra ├«n 1881, cu tenden╚Ťe anarhice.
*interna╚Ťion├íl, -─â adj. (inter- ╚Öi na╚Ťional. Cuv. ├«ntrebuin╚Ťat ├«nt├«─şa oar─â de filosofu Englez Bentham la sf├«r╚Öitu secolulu─ş 18). Dintre na╚Ťiun─ş sa┼ş ma─ş exact, dintre state: arbitraj, mandat po╚Ötal interna╚Ťional. Dreptu interna╚Ťional, dreptul gin╚Ťilor, care reguleaz─â rela╚Ťiunile dintre state. S. f. O asocia╚Ťiune de meseria╚Ö─ş sociali╚Öt─ş cu tenden╚Ťe anarhiste ├«nteme─şat─â la Londra la 1881 ╚Öi care are de scop unirea tuturor meseria╚Öilor lumi─ş. C├«ntecu acestor sociali╚Öt─ş or─ş comuni╚Öt─ş.
expoz├ş╚Ťie-t├órg (interna╚Ťion├íl) s. f. Expozi╚Ťie cu caracter de t├órg (interna╚Ťional) ÔŚŐ ÔÇ×S├ómb─ât─â diminea╚Ť─â s-a deschis ├«n pavilionul noului combinat apicol de la B─âneasa prima Expozi╚Ťie-t├órg interna╚Ťional de apicultur─â.ÔÇŁ Sc. 29 VIII 65 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Expozi╚Ťia-t├órg de la Halele Obor.ÔÇŁ I.B. 26 IX 66 p. 1. ÔŚŐ ÔÇ×Peste 400 din cele mai frumoase ╚Öi mai productive animale au fost prezentate la cea de-a 8-a edi╚Ťie a expozi╚Ťiei-t├órg anuale de la Sighetul Marma╚Ťiei ÔÇô ┬źBruna de Maramure╚Ö┬╗.ÔÇŁ Sc. 1 VII 75 p. 5; v. ╚Öi I.B. 18 VII 67 p. 1, R.l. 3 IX 78 p. 2, I.B. 14 V 82 p. 4 (din expozi╚Ťie + t├órg [interna╚Ťional])
ÔÇ×Interna╚ŤionalaÔÇŁ, imn revolu╚Ťionar al muncitorilor din ├«ntreaga lume, compus de Pierre Degeyter, ├«n 1888, pe versurile poetului comunard Eug├Ęne Pottier (1816-1888). A devenit imn (2) de stat al Uniunii Sovietice p├«n─â la crearea noului imn, redevenit imn al Federa╚Ťiei Ruse. Este, de asemenea, imnul partidelor comuniste.
ACADEMIA DIPLOMATIC─é INTERNA╚ÜIONAL─é, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Paris, creat─â ├«n 1926, ├«n scopul efectu─ârii de studii asupra principalelor probleme politice cu care este confruntat─â omenirea. Printre pre╚Öedin╚Ťii Academiei s-a num─ârat ╚Öi N. Titulescu.
ACADEMIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE ASTRONAUTIC─é (A.I.A., ├«n engl. International Academy of Astronautics ÔÇô I.A.A.), institu╚Ťie a Federa╚Ťiei Interna╚Ťionale de Astronautic─â (F.I.A.) cu sediul la Paris, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1960, pentru promovarea studiilor ╚Öi cercet─ârilor astronautice.
AGEN╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU ENERGIA ATOMIC─é (A.I.E.A.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Atomic Energy Agency ÔÇô I.A.E.A.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Viena (Austria), creat─â la 7 oct. 1957, ├«n scopul coordon─ârii activit─â╚Ťilor interna╚Ťionale pentru cooperarea tehnico-╚Ötiin╚Ťific─â ├«n domeniul utiliz─ârii tehnologiei nucleare ├«n scopuri pa╚Önice. Are birouri de leg─âtur─â ├«n Canada, Geneva, New York ╚Öi T┼Źky┼Ź, laboratoare ├«n Austria ╚Öi Monaco ╚Öi un centru de cercet─âri la Triest (Italia), administrat de U.N.E.S.C.O. A.I.E.A. are 134 state membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1957).
AGEN╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU ENERGIE ATOMIC─é (A.I.E.A.; ├«n engl. International Atomic Energy Agency ÔÇô I.A.E.A.) V. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
ASOCIA╚ÜIA DE DREPT INTERNA╚ÜIONAL ╚śI RELA╚ÜII INTERNA╚ÜIONALE (A.D.I.R.I.), organiza╚Ťie cu sediul la Bucure╚Öti, creat─â ├«n 1965, ├«n scopul promov─ârii activit─â╚Ťii speciali╚Ötilor rom├óni ├«n domeniul dreptului interna╚Ťional, al rela╚Ťiilor interna╚Ťionale, al istoriei rela╚Ťiilor interna╚Ťionale ╚Öi al diploma╚Ťiei rom├óne╚Öti. Editeaz─â ÔÇ×Revista rom├ón─â de studii interna╚ŤionaleÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Revue roumaine dÔÇÖetudes internationalesÔÇŁ.
ASOCIA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE STUDII SUD-EST EUROPENE (A.I.S.S.E.E.), organism ╚Ötiin╚Ťific neguvernamental, creat din ini╚Ťiativa Rom├óniei, ├«n 1963, cu sediul la Bucure╚Öti. Are ca scop promovarea studiilor din sud-estul european ├«n domeniul ╚Ötiin╚Ťelor umanistice. Public─â un buletin.
ASOCIA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU DEZVOLTARE (A.I.D.; ├«n engl. International Development Association ÔÇô I.D.A.) v. ORGANIZA╚ÜIA NA╚ÜIUNILOR UNITE.
BANCA DE REGLEMENT─éRI INTERNA╚ÜIONALE (Banque de r├Ęglements internationaux/ Bank of International Settlements; B.R.I.), institu╚Ťie financiar─â interna╚Ťional─â cu competen╚Ť─â limitat─â, cu sediul la Basel (Elve╚Ťia ), creat─â ├«n 1930 ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii ├«ntre b─âncile centrale ╚Öi ╚Öi a reglement─ârilor opera╚Ťiunilor financiare a 29 de ╚Ť─âri. Agent al O.C.D.E. ╚Öi C.E.C.O.
BANCA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE / BANCA MONDIAL─é (B.I.R.D. / B.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Bank for Reconstruction and Development / World Bank ÔÇô I.B.R.D. / W.B.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â la 27 dec. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 25 iun. 1946), ├«n scopul acord─ârii de ├«mprumuturi din fonduri proprii sau recuperate de pe pia╚Ťa de capital, ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare, pentru finan╚Ťarea unor proiect economice, precum ╚Öi al asisten╚Ťei tehnice necesare. Sprijin─â nevoile de dezvoltare uman─â ╚Öi social─â pe termen lung, asigur─â ├«mprumuturi financiare directe, furniz├ónd suport ├«n perioadele de criz─â ├«n general popula╚Ťiei din zonele subdezvoltate, folose╚Öte p├órghii financiare pentru a promova politici-cheie ╚Öi reforme institu╚Ťionale, sprijin─â capitalul privat cre├ónd un climat favorabil investi╚Ťiilor, asigur─â suport financiar pentru bunurile de larg consum indispensabile supravie╚Ťuirii popula╚Ťiei ├«n ╚Ť─ârile s─ârace. Cuprinde un ansamblu de trei institu╚Ťii bancare asociate: Corpora╚Ťia Financiar─â Interna╚Ťional─â (C.F.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Finance Corporation ÔÇô I.F.C.), fondat─â ├«n 1956, 175 membri, Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Dezvoltare (A.I.D.; ├«n engl.: International Development Association ÔÇô I.D.A.), fondat─â ├«n 1960, 162 membri, Agen╚Ťia pentru Garantarea Investi╚Ťiilor Multilaterale (A.G.I.M.; ├«n engl.: Multilateral Investment Guarantee Agency ÔÇô M.I.G.A.), fondat─â ├«n 1988, 154 de membri, toate trei cu sediul la Washington. Rom├ónia este membru B.I.R.D. / B.M. din 9 dec. 1972.
BANCA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU RECONSTRUC╚ÜIE ╚śI DEZVOLTARE (B.I.R.D.; ├«n engl. International Bank for Reconstruction and Development), institu╚Ťie bancar─â interna╚Ťional─â guvernamental─â, cu sediul la Washington, creat─â ├«n 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n 1946), ├«n scopul acord─ârii de ├«mprumuturi pentru finan╚Ťarea unor proiecte economice, precum ╚Öi al asisten╚Ťei tehnice necesare. Institu╚Ťie specializat─â a O.N.U. din 1947, B.I.R.D. are 150 membri (1990), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1972).
COMITETUL INTERNA╚ÜIONAL AL CRUCII RO╚śII v. Crucea ro╚Öie interna╚Ťional─â.
COMITETUL INTERNA╚ÜIONAL OLIMPIC (C.I.O.), organ suprem al mi╚Öc─ârii olimpice interna╚Ťionale av├«nd atribu╚Ťia de a asigura desf─â╚Öurarea regulat─â a Jocurilor Olimpice, de a ├«ncuraja organizarea competi╚Ťiilor de amatori, de a orienta ╚Öi a men╚Ťine sportul ├«n spiritul idealului olimpic, ├«ncuraj├«nd ╚Öi consolid├«nd prietenia ├«ntre sportivii tuturor ╚Ť─ârilor. A fost ├«nfiin╚Ťat la 23 iunie 1894 de Pierre de Coubertin. Este alc─âtuit din membri ai comitetelor na╚Ťionale olimpice, afiliate lui.
CRUCEA RO╚śIE INTERNA╚ÜIONAL─é, organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Geneva, format─â din: 2) Comitetul Interna╚Ťional al Crucii Ro╚Öii (├«nfiin╚Ťat ├«n 1863), care se ocup─â, ├«n special, de probleme privind ocrotirea victimelor de r─âzboi. A ini╚Ťiat semnarea mai multor conven╚Ťii cu caracter umanitar (Premiul Nobel pentru Pace, ├«n 1917, 1944 ╚Öi 1963); b) Liga societ─â╚Ťilor de Cruce Ro╚Öie (creat─â ├«n 1919), ca federa╚Ťie a societ─â╚Ťilor na╚Ťionale de Cruce Ro╚Öie, Semiluna Ro╚Öie, Leul ╚Öi Soarele Ro╚Öu av├«nd drept scop promovarea ac╚Ťiunilor menite s─â contribuie la ameliorarea st─ârii de s─ân─âtate a popula╚Ťiei, la ajutorarea victimelor calamit─â╚Ťilor naturale etc. (Premiul Nobel pentru Pace ├«n 1963); c) Societ─â╚Ťile Na╚Ťionale de Cruce Ro╚Öie, Semilun─â Ro╚Öie, Leul ╚Öi Soarele Ro╚Öu. La activit─â╚Ťile Crucii Ro╚Öii Interna╚Ťionale particip─â ╚Öi Societatea de Cruce Ro╚Öie din Rom├ónia.
CURTEA INTERNA╚ÜIONAL─é DE JUSTI╚ÜIE v. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
FEDERA╚ÜIA DEMOCRATIC─é INTERNA╚ÜIONAL─é A FEMEILOR (F.D.I.F.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Berlin, creat─â ├«n 1945, ├«n scopul ap─âr─ârii drepturilor femeilor ╚Öi stabilirii leg─âturilor de prietenie ╚Öi solidaritate ├«ntre femeile din ├«ntreaga lume.
FEDERA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A MI╚śC─éRILOR DE REZISTEN╚Ü─é (Federa╚Ťia Interna╚Ťional─â a Rezisten╚Ťilor), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, cu sediul la Viena, creat─â ├«n 1951, unind organiza╚Ťii ale fo╚Ötilor lupt─âtori din mi╚Öcarea de rezisten╚Ť─â ├«mpotriva nazismului.
FEDERA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE ASTRONAUTIC─é (F.I.A.), organiza╚Ťie ╚Ötiin╚Ťific─â interna╚Ťional─â, cu sediul la Paris, creat─â ├«n 1950, ├«n vederea dezvolt─ârii, promov─ârii ╚Öi populariz─ârii astronauticii ├«n scopuri pa╚Önice. Rom├ónia este membr─â din 1981.
FEDERA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é DE FOTBAL ASOCIA╚ÜIE (F.I.F.A), organiza╚Ťie sportiv─â interna╚Ťional─â, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1904, cu sediul la Z├╝rich, din care fac parte peste 150 de federa╚Ťii de fotbal. Organizeaz─â principalele competi╚Ťii mondiale (ex. campionatul mondial de fotbal); ├«n subordinea ei se afl─â celelalte forumuri continentale (ex. UEFA pentru Europa).
FESTIVALUL INTERNA╚ÜIONAL ÔÇ×GEORGE ENESCUÔÇŁ, festival muzical ce are loc, din 1958, din trei ├«n trei ani, la Bucure╚Öti. Din 1991, periodicitatea sa este la patru ani, festivalul fiind dublat de un concurs interna╚Ťional cu sec╚Ťiunile: vioar─â, pian, canto, compozi╚Ťie.
FONDUL INTERNA╚ÜIONAL PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII (F.I.D.A.; ├«n engkl.: International Fund for Agricultural Development ÔÇô I.F.A.D.), agen╚Ťie specializat─â guvernametal─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creat─â ca institu╚Ťie financiar─â interna╚Ťional─â ├«n iun. 1976 (ca un rezultat al Conferin╚Ťei Mondiale a Alimenta╚Ťiei din 1974), ├«n scopul finan╚Ť─ârii de proiect agricole ├«n regiunile ╚Öi ╚Ť─ârile cele mai pu╚Ťin dezvoltate ale planetei. F.I.D.A. are 161 state membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (membru fondator).
FONDUL MONETAR INTERNA╚ÜIONAL (F.M.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Monetary Fund ÔÇô I.M.F.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â (din 1947) ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Washington (S.U.A.), creat─â la 27 dec. 1945 ├«n urma Conferin╚Ťei de la Bretton Woods din 22 iul. 1944 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 1 mart. 1947), ├«n scopul promov─ârii cooper─ârii ├«n sectoarele monetar ╚Öi al stabilit─â╚Ťii valutare, prin acordarea de ├«mprumuturi ╚Ť─ârilor membre care eviden╚Ťiaz─â un deficit al balan╚Ťei de pl─â╚Ťi. F.M.I. are 183 state membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 9 dec. 1972).
INTERNA╚ÜION├üL, -─é (< fr.) adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Privitor la rela╚Ťiile dintre na╚Ťiuni, dintre state; la care particip─â reprezentan╚Ťi din mai multe state. ÔŚŐ (EC.) Comer╚Ť i. = ansamblul schimburilor de bunuri ╚Öi servicii ├«ntre statele participante la economia mondial─â; comer╚Ťul cu str─âin─âtatea (import-export) al unei ╚Ť─âri pe o perioad─â dat─â. ÔŚŐ Banc─â i. = banc─â oper├ónd cu valut─â, acord├ónd credite ├«n exterior sau servind ca banc─â de investi╚Ťii (├«n sensul cump─âr─ârii de titluri financiare) pentru diferite ╚Ť─âri, firme str─âine. ÔŚŐ Cecuri interna╚Ťionale = cecuri acceptate ╚Öi pl─âtite ├«n alte ╚Ť─âri (ex. cecuri de c─âl─âtorie ├«n turism. ÔŚŐ Managementul monetar i. = strategii utilizate de firme multina╚Ťionale, care au fonduri ├«n valut─â i., ├«n scopul maximiz─ârii c├ó╚Ötigului din dob├ónzi ╚Öi al unei evolu╚Ťii favorabile a ratei de schimb (se urm─âre╚Öte reducerea riscului de pierderi). 2. S. m. ╚Öi f. Persoan─â care particip─â la ├«nt├ólniri sportive ├«ntre ╚Ť─âri.
INTERNA╚ÜIONALA, c├óntec revolu╚Ťionar pe versurile unui poem de Eug├Ęne Pottier (1871), a c─ârui muzic─â apar╚Ťine lui Pierre Degeyter (1888). Imnul de stat al U.R.S.S. ├«ntre 1917 ╚Öi 1944, precum ╚Öi imnul partidelor socialiste ╚Öi comuniste.
INTERNA╚ÜIONALA I (Asocia╚Ťia Interna╚Ťional─â a Muncitorilor), prima organiza╚Ťie interna╚Ťional─â a proletariatului, creat─â ╚Öi condus─â de K. Marx ╚Öi Fr. Engels. ├Änfiin╚Ťat─â la Londra, ├«n 1864, a activat p├ón─â ├«n 1876, c├ónd s-a autodizolvat.
INTERNA╚ÜIONALA II, uniune interna╚Ťional─â a partidelor socialiste ╚Öi social-democrate europene, fundat─â la Paris, ├«n 1889, cu participarea lui Fr. Engels. La ├«nceputul Primului R─âzboi Mondial ╚Öi-a ├«ncetat activitatea. ├Än 1919, a reap─ârut sub numele de interna╚Ťionala de la Berna, iar ├«n 1923 a fuzionat cu Interna╚Ťionala II 1/2 (├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1921, la Viena), pun├óndu-se bazele Interna╚Ťionalei Socialiste Muncitore╚Öti (cu sediul la Hamburg). Dizolvat─â ├«n 1939, a fost reconstituit─â ├«n 1951 sub denumirea de Interna╚Ťionala Socialist─â (cu sediul la Frankfurt am Main ╚Öi, ulterior, la Londra).
INTERNA╚ÜIONALA III COMUNIST─é (Comintern), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â grup├ónd partidele comuniste, cu sediul la Moscova, creat─â ├«n 1919, din ini╚Ťiativa lui V.I. Lenin. Condus─â din 1926 de Stalin, care a desfiin╚Ťat-o ├«n 1943.
ORGANIZA╚ÜIA AVIA╚ÜIEI CIVILE INTERNA╚ÜIONALE (O.A.C.I.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Civil Aviation Organization ÔÇô I.C.A.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., din 3 oct. 1947 cu sediul la Montr├ęal (Canada), creat─â cu titlu provizoriu la 15 aug. 1945 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea la 4 apr. 1947), ├«n scopul dezvolt─ârii naviga╚Ťiei aeriene interna╚Ťionale, supravegherii transporturilor aeriene interna╚Ťionale, pentru asigurarea bunei desf─â╚Öur─âri a securit─â╚Ťii zborurilor, dezvoltarea rutelor de naviga╚Ťie aerian─â ╚Öi aeroporturilor. O.A.C.I. are 187 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1965).
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A MUNCII (O.I.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Labour Organization ÔÇô I.L.O.), agen╚Ťie specializat─â ├«n cadrul sistemului O.N.U. (din 1946), cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â ├«n 1919, ├«n scopul ridic─ârii nivelului de trai ╚Öi de munc─â pe plan interna╚Ťional ╚Öi al ├«mbun─ât─â╚Ťirii condi╚Ťiilor de munc─â. O.I.M. are 175 de membri (2002). Rom├ónia a fost membru ├«n perioada 1919-1940 ╚Öi a revenit ├«n organiza╚Ťie ├«n 1956. ├Än 1969 O.I.M. prime╚Öte Premiul Nobel pentru Pace.
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é A ZIARI╚śTILOR (O.I.Z.; ├«n fr.: Organization Internationale des Journalistes ÔÇô O.I.J.), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â neguvernamental─â, continuatoare a Federa╚Ťiei Interna╚Ťionale a Ziari╚Ötilor, fondat─â la Paris, ├«n 1926, cu actuale denumire din 1946, c├ónd e aprobat un nou statut. Sediul actual: Praga (Cehia). A fost creat─â ├«n scopul ap─âr─ârii libert─â╚Ťii presei ╚Öi a ziari╚Ötilor. Are membri colectivi ╚Öi individuali ├«n 110 ╚Ť─âri (1984), ├«ntre care ╚Öi Rom├ónia.
ORGANIZA╚ÜIA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU MIGRARE (O.I.M.; ├«n engl.: Interna╚Ťional Organisation for Migration ÔÇô I.O.M.), organiza╚Ťie umanitar─â, nonpolitic─â, cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), fondat─â ├«n 1951, ├«n scopul acord─ârii de asisten╚Ť─â guvernelor ╚Ť─ârilor membre ├«n rezolvarea problemelor legate de migrare, ├«ncuraj─ârii dezvolt─ârii sociale ╚Öi economice prin migrare, asigur─ârii bun─âst─ârii migran╚Ťilor ╚Öi respectarea demnit─â╚Ťii lor umane. Are 60 de state membre, iar alte 50 au statut de observator.
ORGANIZA╚ÜIA MARITIM─é INTERNA╚ÜIONAL─é (O.M.I.; ├«n engl.: International Maritime Organization ÔÇô I.M.O.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Londra (Marea Britanie), creat─â ├«n 1948 (├«╚Öi ├«ncepe activitatea ├«n ian. 1959) ├«n scopul facilit─ârii cooper─ârii ├«n domeniul naviga╚Ťiei maritime interna╚Ťionale, asigur─ârii securit─â╚Ťii maritime, prevenirii polu─ârii m─ârilor ╚Öi oceanelor ╚Öi al elabor─ârii conven╚Ťiilor interna╚Ťionale privind naviga╚Ťia maritim─â. P├ón─â la 22 mai 1982 s-a numit Organiza╚Ťia Interguvernamental─â Consultativ─â pentru Naviga╚Ťie Maritim─â (├«n engl.: Intergovernmental Consultative Organization ÔÇô I.M.C.O.). O.M.I. are 158 membri (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 20 mart. 1965).
S─éPT─éM─éNA INTERNA╚ÜIONAL─é A MUZICII NOI, festival interna╚Ťional ├«nfiin╚Ťat ├«n 1991 la Bucure╚Öti, care se desf─â╚Öoar─â anual ├«ntre 23 ╚Öi 30 mai ╚Öi are ca scop promovarea muzicii contemporane rom├óne╚Öti ╚Öi interna╚Ťionale.
SOCIETATE INTERNA╚ÜIONAL─é DE MUZIC─é CONTEMPORAN─é (S.I.M.C.), organiza╚Ťie fundat─â ├«n 1922 la Salzburg, av├ónd ca scop sus╚Ťinerea crea╚Ťiei contemporane. Multiple filiale na╚Ťionale, inclusiv ├«n Rom├ónia.
UNIUNEA INTERNA╚ÜIONAL─é A COMUNICA╚ÜIILOR (U.I.C.; ├«n engl.: International Telecommunication Union ÔÇô I.T.U.), agen╚Ťie specializat─â guvernamental─â ├«n cadrul sistemului O.N.U. (din 1947), cu sediul la Geneva (Elve╚Ťia), creat─â la 17 mai 1865, ├«n scopul coordon─ârii eforturilor statelor membre ╚Öi cooper─ârii tehnico-╚Ötiin╚Ťifice ├«n domeniul dezvolt─ârii comunica╚Ťiilor. U.I.C. are 189 state membre (2002), printre care ╚Öi Rom├ónia (din 1866).
UNIUNEA INTERNA╚ÜIONAL─é A COMUNICA╚ÜIILOR v. Organiza╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite.
UNIUNEA INTERNA╚ÜIONAL─é PENTRU CONSERVAREA NATURII (UICN, IUCN), organiza╚Ťie interna╚Ťional─â fondat─â de UNESCO ├«n 1948, av├ónd ca scop promovarea ac╚Ťiunilor menite s─â asigure men╚Ťinerea cadrului natural ╚Öi a resurselor naturale, at├ót pentru valoarea lor cultural─â sau ╚Ötiin╚Ťific─â, c├ót ╚Öi pentru o sus╚Ťinut─â bun─âstare economic─â ╚Öi social─â a omenirii. Sub egida UICN se realizeaz─â listele ro╚Öii sau c─âr╚Ťi ro╚Öii de plante ╚Öi animale (care semnaleaz─â, pentru fiecare ╚Ťar─â sau regiune, speciile periclitate, vulnerabile sau rare). UICN stabile╚Öte principiile ╚Öi normele pentru declararea ╚Öi managementul ariilor protejate, dup─â care se ghideaz─â organele na╚Ťionale de decizie. Din 1952 se nume╚Öte Uniunea Interna╚Ťional─â pentru Conservarea Naturii ╚Öi a Resurselor sale.
INTERNA╚ÜION├üL, -─é adj. (cf. fr. international, it. internazionale, germ. international): ├«n sintagmele limb─â interna╚Ťional─â ╚Öi prefix interna╚Ťional (v.).

Interna╚Ťional dex online | sinonim

Interna╚Ťional definitie

Intrare: interna╚Ťional
interna╚Ťional adjectiv