Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

31 defini╚Ťii pentru interna

INTERN, -─é, interni, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care se afl─â ├«n─âuntrul unui obiect, al unei fiin╚Ťe, al unui spa╚Ťiu etc., care este ├«n interior. ÔŚŐ Organe interne = organe situate ├«n cavit─â╚Ťile abdominal─â ╚Öi toracic─â. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Motor cu ardere intern─â = motor care folose╚Öte energia unui combustibil ars ├«n interiorul cilindrului. Unghiuri interne = fiecare dintre cele dou─â perechi de unghiuri situate ├«n interiorul a dou─â drepte paralele t─âiate de o secant─â ╚Öi aflate de aceea╚Öi parte a secantei. ÔŚŐ Loc. adj. De (sau pentru) uz intern = a) (despre medicamente) care se ia oral; b) (despre c─âr╚Ťi, documente, acte etc.) care poate fi consultat numai ├«n condi╚Ťii speciale ├«n interiorul unei institu╚Ťii. 2. S. m. ╚Öi f., adj. (Elev sau ucenic) care locuie╚Öte ├«ntr-un internat sau la locul unde ├«nva╚Ť─â meseria. 3. S. m. ╚Öi f. Student ├«n medicin─â admis pe baz─â de concurs s─â fac─â practic─â la un spital; medic angajat (prin concurs) la un spital. ÔÇô Din fr. interne, lat. internus.
INTERN├ü, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav ├«ntr-un spital pentru tratament; a spitaliza. ÔŚŐ Refl. S-a internat pentru opera╚Ťie. 2. A sili pe cineva s─â stea (├«nchis) ├«ntr-un ospiciu, ├«ntr-o ╚Öcoal─â de corec╚Ťie, ├«ntr-un lag─âr etc., pentru a-l ╚Ťine sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. ÔÇô Din fr. interner.
INT├ëRN, -─é, interni, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj. Care se afl─â ├«n─âuntrul unui obiect, al unei fiin╚Ťe, al unui spa╚Ťiu etc., care este ├«n interior. ÔŚŐ Organe interne = organe situate ├«n cavit─â╚Ťile abdominal─â ╚Öi toracic─â. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Motor cu ardere intern─â = motor care folose╚Öte energia unui combustibil ars ├«n interiorul cilindrului. Unghiuri interne = fiecare dintre cele dou─â perechi de unghiuri situate ├«n interiorul a dou─â drepte paralele t─âiate de o secant─â ╚Öi aflate de aceea╚Öi parte a secantei. ÔŚŐ Loc. adj. De (sau pentru) uz intern = a) (despre medicamente) care se ia oral; b) (despre c─âr╚Ťi, documente, acte etc.) care poate fi consultat numai ├«n condi╚Ťii speciale ├«n interiorul unei institu╚Ťii. 2. S. m. ╚Öi f., adj. (Elev sau ucenic) care locuie╚Öte ├«ntr-un internat sau la locul unde ├«nva╚Ť─â meseria. 3. S. m. ╚Öi f. Student ├«n medicin─â admis pe baz─â de concurs s─â fac─â practic─â la un spital. ÔÇô Din fr. interne, lat. internus.
INTERN├ü, internez, vb. I. Tranz. 1. A instala un bolnav ├«ntr-un spital pentru tratament; a spitaliza. ÔŚŐ Refl. S-a internat pentru opera╚Ťie. 2. A sili pe cineva s─â stea (├«nchis) ├«ntr-un ospiciu, ├«ntr-o ╚Öcoal─â de corec╚Ťie, ├«ntr-un lag─âr etc., pentru a-l ╚Ťine sub supraveghere, pentru a-l reeduca etc. ÔÇô Din fr. interner.
INT├ëRN2, -─é, interni, -e, s. m. ╚Öi f. 1. Elev sau ucenic care locuie╚Öte ├«ntr-un internat sau la locul unde ├«╚Öi ├«nva╚Ť─â meseria. Tu ai tr├«nd─âvit iar─â╚Öi vara ├«ntreag─â... sim╚Ťind lipsa prietenului t─âu, care era intern la me╚Öter. PAS, Z. I 282. 2. (├Än trecut) Student ├«n medicin─â sau medic angajat (prin concurs) la un spital, av├«nd locuin╚Ť─â acolo.
INT├ëRN1, -─é, interni, -e, adj. Care ╚Ťine de interiorul unui stat, al unui organism, al unui fenomen; care provine din─âuntru, l─âuntric. Vigilen╚Ťa de mas─â a oamenilor muncii este arma cea mai puternic─â pentru descoperirea ╚Öi lichidarea ac╚Ťiunilor criminale ale du╚Ömanului intern sau extern. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 10, 69. C─âile ╚Öi procedeele specifice ale unei limbi date, ├«n trecerea ei de la o calitate la alta, ├«n trecerea de la starea veche la cea nou─â, formeaz─â legile interne ale dezvolt─ârii ei. MACREA, F. 17. ÔŚŐ Pia╚Ť─â intern─â = schimbul, v├«nzarea, circula╚Ťia m─ârfurilor ├«n interiorul unei ╚Ť─âri. Plan intern = planificare ├«n interiorul unei sec╚Ťii sau al unei echipe, cuprinz├«nd sarcinile care ├«i revin fiec─âruia ├«n cadrul planului general al ├«ntreprinderii. Ministerul Afacerilor Interne (sau, substantivat, f. pl.) = minister ├«n resortul c─âruia se g─âse╚Öte ├«ntreaga administra╚Ťie de stat din interiorul ╚Ť─ârii. Organe interne = organe situate ├«n cavitatea abdominal─â ╚Öi toracic─â. Boli interne = bolile organelor din interiorul corpului. Glande cu secre╚Ťie intern─â v. secre╚Ťie. Motor cu ardere intern─â = motor care folose╚Öte energia unui combustibil ars ├«n interiorul cilindrului. (Mat.) Unghiuri interne = fiecare din cele dou─â perechi de unghiuri situate ├«n interiorul a dou─â drepte t─âiate de o secant─â ╚Öi aflate de aceea╚Öi parte a secantei. Unghiuri alterne interne v. altern.
INTERN├ü, internez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la bolnavi) A instala pentru tratament ├«ntr-un spital. Omul a cerut un r─âgaz de dou─â zile, s─â-╚Öi interneze mama ├«ntr-o clinic─â oculistic─â, ├«n a╚Öteptarea unei opera╚Ťii. C. PETRESCU, A. 319. ÔŚŐ Refl. S-a internat ├«n spital pentru a se supune unei opera╚Ťii. 2. A ├«nchide pe cineva ├«ntr-un lag─âr.
int├ęrn adj. m., s. m., pl. int├ęrni; adj. f., s. f. int├ęrn─â, pl. int├ęrne
interná (a ~) vb., ind. prez. 3 interneáză
int├ęrn adj. m., s. m., pl. int├ęrni, f. sg. int├ęrn─â, pl. int├ęrne
intern├í vb., ind. prez. 1 sg. intern├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. interne├íz─â
INTÉRN adj., s. 1. adj. v. interior. 2. adj. (livr.) intestin, (înv.) domestic. (Tulburări ~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraș. (~ la liceu.)
INTERNÁ vb. v. spitaliza.
NARĂ INTÉRNĂ s. (ANAT.) coană.
Intern Ôëá extern
INTERN, -─é adj. Care se afl─â ├«n─âuntru; interior, l─âuntric. ÔŚŐ Organe interne = organele din cavitatea toracic─â ╚Öi abdominal─â; unghi intern = unghi format de dou─â drepte t─âiate de o secant─â, aflat ├«n interiorul lor ╚Öi de aceea╚Öi parte a secantei. // s.m. ╚Öi f. Elev sau ucenic care locuie╚Öte ╚Öi ia masa ├«ntr-un internat. ÔÖŽ Student ├«n medicin─â care face practic─â la un anumit spital, unde de obicei ╚Öi locuie╚Öte. [Cf. interne, it. interno, cf. lat. internus].
INTERN├ü vb. I. tr. 1. A instala ├«n spital (un bolnav) pentru tratament. 2. A ├«nchide (pe cineva) ├«ntr-un lag─âr, ├«ntr-un ospiciu etc. pentru a fi ╚Ťinut sub supraveghere. [< fr. interner, it. internare].
INT├ëRN, -─é I. adj. care se afl─â ├«n─âuntru; interior, l─âuntric. ÔÖŽ organe ~e = organele din cavitatea toracic─â ╚Öi abdominal─â; boli ~e = boli ale organelor interne; motor cu ardere ~─â = motor care folose╚Öte energia unui combustibil ars ├«n interiorul cilindrului; unghi ~ = unghi format din dou─â drepte t─âiate de o secant─â, aflat ├«n interiorul lor ╚Öi de aceea╚Öi parte a secantei; (inform.) memorie ~─â = memorie a calculatorului f─âc├ónd parte din unitatea central─â. II. s. m. f. 1. elev, ucenic care locuie╚Öte ╚Öi ia masa ├«ntr-un internat. 2. student ├«n medicin─â care face practic─â ├«ntr-o clinic─â, unde, de obicei, ╚Öi locuie╚Öte. (< fr. interne, lat. internus)
INTERN├ü vb. I. tr., refl. a (se) instala ├«n spital pentru tratament sau opera╚Ťie. II. tr. 1. a ├«ncredin╚Ťa unui institut specializat pe un minor sau pe cineva suferind de o anomalie fiziologic─â sau psihic─â. 2. a ├«nchide (pe cineva) ├«ntr-un lag─âr, ├«ntr-un ospiciu etc., pentru a fi ╚Ťinut sub supraveghere. (< fr. /sÔÇÖ/interner)
INT├ëRN1 ~─â (~i, ~e) 1) Care se afl─â ├«n partea de din─âuntru a ceva; de din─âuntru; interior; l─âuntric. ÔŚŐ Organe ~e organe din cavitatea toracic─â ╚Öi abdominal─â. Boli ~e boli ale acestor organe. 2) Care are loc ├«n interiorul unui organism social. /<lat. internus, fr. interne
INT├ëRN2 ~i m. 1) Elev sau ucenic care locuie╚Öte ╚Öi ia masa ├«n institu╚Ťia ╚Öcolar─â pe care o frecventeaz─â. 2) Student ├«n medicin─â (├«n ultimii ani de studii) care face practica ├«ntr-un spital. /<lat. internus, fr. interne
A INTERN├ü ~├ęz tranz. 1) (bolnavi, accidenta╚Ťi, r─âni╚Ťi) A instala ├«n spital pentru tratament medical; a spitaliza. 2) (persoane) A ├«nchide ├«ntr-un ospiciu sau ├«ntr-un loc de deten╚Ťie, pentru a ╚Ťine sub supraveghere sau pentru reeduca╚Ťie; a izola de societate. /<fr. interner
intern a. 1. care e interior: leziune intern─â; 2. ╚Öcolar care e cu locuin╚Ťa ├«n ╚Öcoal─â; 3. student ├«n medicin─â care locuie╚Öte ├«n spital. ÔĽĹ n. pl. afacerile interioare ale unei ╚Ť─âri: Ministru de interne.
intern├á v. a obliga s─â stea ├«ntrÔÇÖun loc anumit: a interna pe prizonieri.
*int├ęrn, -─â adj. (lat. internus, d. intra, ├«n ─âuntru. V. interior, extern). Al c─âru─ş sedi┼ş e ├«n ─âuntru: boal─â intern─â (de ex., la ficat). Care locu─şe╚Öte ├«n ╚Öcoal─â: elev intern. Relativ la administra╚Ťiunea din ─âuntru ╚Ť─âri─ş: afacerile interne. Geom. Ungh─ş intern, format de o secant─â ├«ntre do┼ş─â paralele (V. altern). S. m. ╚Öi f. Un intern, o intern─â, un elev intern, o elev─â intern─â. Student, student─â ├«n medicin─â care locu─şe╚Öte ├«n spital. Ministerul de interne (sub├«n╚Ť. afacer─ş sa┼ş lucrur─ş), care se ocup─â de afacerile din ─âuntru ╚Ť─âri─ş. Patologia intern─â, a boalelor interne. Adv. Pin ─âuntru: aceast─â boal─â nu dispare de c├«t trat├«nd-o intern.
*intern├ęz v. tr. (d. intern; fr. interner). Pun un elev intern ├«n ╚Öcoal─â, un captiv ├«n ├«nchisoare sa┼ş un nebun ├«n spital.
INTERN adj., s. 1. adj. dinăuntru, interior. (Partea ~.) 2. adj. (înv.) domestic, intestin. (Tulburări ~ într-un stat.) 3. s. (înv.) înlountraș. (~ la liceu.)
INTERNA vb. a (se) spitaliza. (Bolnavul a fost ~.)
TURBINĂ/CU ARDERE INTERNĂ/CU GAZE, motor cu rotor pus în mișcare de gazele de ardere produse de aerul atmosferic, comprimat de compresor și introdus în camera de ardere, unde prin injectarea combustibilului, se aprinde cu ajutorul unor bujii. Sin. turbocompresor.
INT├ëRN, -─é (< fr., lat.) adj., s. m. ╚Öi f. 1. Care se afl─â ├«n interiorul a ceva; interior, l─âuntric, intestin2. ÔŚŐ (ANAT.) Organe i. = organe aflate ├«n cavit─â╚Ťile toracic─â ╚Öi abdominal─â. ÔŚŐ Boli i. = boli ale organelor din interiorul corpului. ÔŚŐ (MAT.) Unghiuri i. = unghiuri formate de dou─â drepte t─âiate de o secant─â ╚Öi situate ├«ntre cele dou─â drepte. 2. S.m ╚Öi f. (PEDAG.) E╚Öev sau ucenic care locuie╚Öte ├«ntr-un internat. 3. Adj. (INFORM.) Memorie i. = memorie a calculatorului care face parte din unitatea central─â ╚Öi la care accesul este foarte rapid. Pentru ca un program s─â se execute, el trebuie s─â se afl─â ├«n m. i. 4. Adj. (EC.) Control i. = metode ╚Öi m─âsuri ale managementului, urm─ârind cre╚Öterea eficien╚Ťei ╚Öi ├«ncurajarea preocup─ârilor pentru proceduri ╚Öi politici manageriale cu eficacitate mare, controlul validit─â╚Ťii datelor de╚Ťinute de manageri.
INTÉRN, -Ă adj. (cf. fr. interne, it. interno, lat. internus): în sintagmele etimologie internă și flexiune internă (v.).

Interna dex online | sinonim

Interna definitie

Intrare: intern (adj.)
intern adjectiv
Intrare: interna
interna verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: intern─â
intern─â substantiv feminin