Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru intermediu

INTERM├ëDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se afl─â la mijloc, ├«ntre alte elemente. ÔŚŐ Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva). 2. Mic─â lucrare dramatic─â (de obicei comic─â), muzical─â ori coregrafic─â, executat─â ca moment de divertisment ├«n antracte. ÔÇô Din it. intermedio, fr. interm├Ęde.
INTERM├ëDIU, intermedii, s. n. 1. Ceea ce se afl─â la mijloc, ├«ntre alte elemente. ÔŚŐ Loc. prep. Prin intermediul (cuiva sau a ceva) = prin mijlocirea, prin ├«nlesnirea, cu ajutorul (cuiva sau a ceva). 2. Mic─â lucrare dramatic─â (de obicei comic─â), muzical─â ori coregrafic─â, executat─â ca moment de divertisment ├«n antracte. ÔÇô Din it. intermedio, fr. interm├Ęde.
INTERM├ëDIU s. n. (Mai ales ├«n loc. prep.) Prin intermediul cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, prin ├«nlesnirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). Prin intermediul sfaturilor populare, oamenii muncii de la ora╚Öe ╚Öi sate, c─ârora le apar╚Ťine ├«ntreaga putere ├«n ╚Ťara noastr─â, ├«╚Öi exercit─â puterea de stat. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 11, 5. Organiza╚Ťiile rom├«ne╚Öti de stat de la nordul Dun─ârii... se vor dezvolta sub influen╚Ťa culturii bizantine, prin intermediul statelor slave sud-dun─ârene. ROSETTI, I. SL. 22. ÔÇô Pronun╚Ťat: -diu.
interm├ędiu [diu pron. diu] s. n., art. interm├ędiul; pl. interm├ędii, art. interm├ędiile (-di-i-)
interm├ędiu s. n. mediu
INTERMÉDIU s. 1. v. mediere. 2. v. cale. 3. v. interludiu.
INTERM├ëDIU s.n. 1. Mijlocire, ceea ce este la mijloc. ÔŚŐ Prin intermediul cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2. Scenet─â, de obicei comic─â, prezentat─â ├«ntre dou─â acte ale unei opere dramatice. V. intermezzo (2) [├«n DN]. [Pron. -diu. / < it. intermedio, cf. fr. interm├Ęde].
INTERM├ëDIU s. n. 1. mijlocire. ÔÖŽ prin ~l cuiva (sau a ceva) = prin mijlocirea, cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2. mic─â lucrare dramatic─â (comic─â), muzical─â sau coregrafic─â, prezentat─â ca divertisment ├«ntre dou─â acte ale unei opere dramatice. (< it. intermedio, fr. interm├Ęde)
INTERM├ëDIU ~i n. 1): Prin ~ul cuiva (sau a ceva) prin mijlocirea cuiva (sau a ceva); cu ajutorul cuiva (sau a ceva). 2) Divertisment prezentat ├«ntre p─âr╚Ťile unei reprezenta╚Ťii. /<lat. intermedius, fr. intermede
intermediu n. petrecere (balet, cor, etc.) între actele unei piese de teatru [it. intermezzo].
*interm├ędi┼ş n. (fr. interm├Ęde, it. intermedio, intermedi┼ş, d. lat. inter-medius, intermediar. V. medi┼ş). P─şes─â distractiv─â ├«ntre alte do┼ş─â p─şese ale une─ş reprezenta╚Ťiun─ş teatrale, numit─â it. ╚Öi intermezzo. Mijlocire, media╚Ťiune: acest lucru sÔÇÖa f─âcut pin intermediu lu─ş.
INTERMEDIU s. 1. media╚Ťie, mediere, mijlocire. (~ lui era necesar.) 2. cale, filier─â, mijlocire. (Prin ~ cui a ajuns la noi?)

Intermediu dex online | sinonim

Intermediu definitie

Intrare: intermediu
intermediu