Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru intercurent

INTERCUR├ëNT, -─é, intercuren╚Ťi, -te, adj. (Rar) Care survine ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii altui proces (mai ales o boal─â). ÔÇô Din fr. intercurrent.
INTERCUR├ëNT, -─é, intercuren╚Ťi, -te, adj. (Rar) Care survine ├«n timpul desf─â╚Öur─ârii altui proces (mai ales o boal─â). ÔÇô Din fr. intercurrent.
intercur├ęnt adj. m., pl. intercur├ęn╚Ťi; f. intercur├ęnt─â, pl. intercur├ęnte
intercur├ęnt adj. m. curent
INTERCUR├ëNT, -─é adj. Care survine ├«n timpul sau ├«n cadrul unui fapt, unui fenomen. [< fr. intercurrent, cf. lat. inter ÔÇô ├«ntre, currens ÔÇô curg─âtor].
INTERCURÉNT, -Ă adj. care survine în timpul sau în cadrul unui fapt, al unui fenomen. (< fr. intercurrent)
*intercur├ęnt, -─â adj. (lat. inter-c├║rrens, -├ęntis, d. inter, ├«ntre, ╚Öi c├║rrere, a alerga. V. con-curent). Care supravine ├«n timpu durate─ş altu─ş lucru. Med. Boal─â intercurent─â, care se arat─â ├«n cursu alte─ş boale.

Intercurent dex online | sinonim

Intercurent definitie

Intrare: intercurent
intercurent adjectiv