10 definiții pentru interconexiune
INTERCONEXIÚNE, interconexiuni,
s. f. 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică; interconectare.
2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (
1) unor sisteme energetice. [
Pr.: -xi-u-] – Din
fr. interconnexion. INTERCONEXIÚNE, interconexiuni,
s. f. 1. Legătură stabilită între mai multe rețele electrice prin intermediul unor linii de transport de energie electrică; interconectare.
2. Ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea interconexiunii (
1) unor sisteme energetice. [
Pr.: -xi-u-] – Din
fr. interconnexion. INTERCONEXIÚNE, interconexiuni,
s. f. Legare în paralel a mai multor rețele electrice prin intermediul unei linii de transport de energie electrică.
interconexiúne (-xi-u-)
s. f.,
g.-d. art. interconexiúnii;
pl. interconexiúni
interconexiúne s. f. (sil. -xi-u-) conexiune INTERCONEXIÚNE s. interconectare.
INTERCONEXIÚNE s.f. Sistem de legătură între mai multe rețele electrice, care asigură continuitatea debitului într-o regiune; interconectare. [Cf. fr. interconnexion].
INTERCONEXIÚNE s. f. 1. interconectare. 2. ansamblul mijloacelor tehnice necesare pentru realizarea unei legături. (< fr. interconnexion)
INTERCONEXIÚNE ~i f. Legătură între mai multe rețele electrice cu ajutorul unor linii transportatoare de energie electrică. [Sil. -xi-u-] /<fr. interconnexion interconexiúne s. f. 1978 (tehn.) Conectare a numeroase elemente care acționează ca un întreg v. chip (din fr. interconnexion; DMC 1970; DEX, DN3) Interconexiune dex online | sinonim
Interconexiune definitie
Intrare: interconexiune
interconexiune substantiv feminin