13 definiții pentru interconectare
INTERCONECTÁ, interconectez,
vb. I.
Tranz. A stabili căi de transferare a energiei electromagnetice între două sau mai multe sisteme care funcționau înainte independent unele de altele. – Din
fr. interconnecter. INTERCONECTÁRE, interconectări,
s. f. Acțiunea de a interconecta și rezultatul ei. –
V. interconecta. INTERCONECTÁ, interconectez,
vb. I.
Tranz. A stabili căi de transferare a energiei electromagnetice între două sau mai multe sisteme care funcționau înainte independent unele de altele. – Din
fr. interconnecter. INTERCONECTÁRE, interconectări,
s. f. Acțiunea de a interconecta și rezultatul ei. –
V. interconecta. interconectá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 interconecteáză
interconectáre s. f.,
g.-d. art. interconectắrii;
pl. interconectắri
interconectá vb., ind. prez. 1 sg. interconectéz, 3 sg. și pl. interconecteáză interconectáre s. f. conectare INTERCONECTÁRE s. v. interconexiune. INTERCONECTÁ vb. I. tr. A lega între ele mai multe rețele electrice. [Cf. fr. interconnecter].
INTERCONECTÁRE s.f. Acțiunea de a interconecta; interconexiune. [<
interconecta].
INTERCONECTÁ vb. tr. a pune în relație două sau mai multe sisteme de producere ori de consum al electricității, sisteme de calcul etc. (< fr. interconnecter)
A INTERCONECTÁ ~éz tranz. (rețele electrice) A uni printr-o interconexiune. /<fr. interconnecter Interconectare dex online | sinonim
Interconectare definitie
Intrare: interconecta
interconecta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: interconectare
interconectare substantiv feminin