Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru intercondiționa

INTERCONDIȚIONÁ, pers. 3 intercondiționează, vb. I. Refl. și intranz. (Despre fenomene, procese, elemente ale unui sistem etc.) A fi într-un raport de interdependență. [Pr.: -ți-o-] – Inter1- + condiționa.
INTERCONDIȚIONÁ, pers. 3 intercondiționează, vb. I. Refl. și intranz. (Despre fenomene, procese, elemente ale unui sistem etc.) A fi într-un raport de interdependență. [Pr.: -ți-o-] – Inter1- + condiționa.
*intercondiționá (a ~) (-ți-o-) vb., ind. prez. 3 intercondiționeáză
intercondiționá vb., ind. prez. 3 sg. intercondiționeáză
INTERCONDIȚIONÁ vb. refl., intr. a se condiționa reciproc. (< fr. interconditionner)

Intercondiționa dex online | sinonim

Intercondiționa definitie

Intrare: intercondiționa
intercondiționa verb grupa I conjugarea a II-a