interceptór s. m., pl. interceptóri

interceptór s. n., pl. interceptoáre

INTERCEPTÓR s.n. Avion de vânătoare foarte rapid, conceput special pentru misiuni de intercepție. [< fr. intercepteur].

INTERCEPTÓR I. s. n. avion pentru misiuni de intercepție. II. s. m. ramificație nervoasă care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. intercepteur)

INTERCEPTOR avion de vânătoare foarte rapid, special conceput pentru misiunile de interceptare.