Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru intercala╚Ťie

INTERCAL├ü╚ÜIE, intercala╚Ťii, s. f. 1. Intercalare. 2. Roc─â steril─â ├«ntr-un z─âc─âm├ónt. ÔÇô Din fr. intercalation.
INTERCAL├ü╚ÜIE, intercala╚Ťii, s. f. 1. Intercalare. 2. Roc─â steril─â care apare ├«n cuprinsul unui z─âc─âm├ónt. ÔÇô Din fr. intercalation.
INTERCAL├ü╚ÜIE, intercala╚Ťii, s. f. Roc─â steril─â care apare ├«n cuprinsul unui z─âc─âm├«nt.
intercal├í╚Ťie (-╚Ťi-e) s. f., art. intercal├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. intercal├í╚Ťiei; pl. intercal├í╚Ťii, art. intercal├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
intercal├í╚Ťie s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. intercal├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. intercal├í╚Ťiei; pl. intercal├í╚Ťii art. intercal├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
INTERCALÁȚIE s. intercalare.
INTERCALÁȚIE s.f. 1. (Rar) Intercalare. 2. Rocă sterilă cuprinsă într-un zăcământ. [Gen. -iei. / cf. fr. intercalation].
INTERCALÁȚIE s. f. 1. intercalare. 2. rocă sterilă într-un zăcământ. (< fr. intercalation)
*intercala╚Ťi├║ne f. (lat. inter-cal├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a intercala. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie, dar ob. -├íre.
INTERCALAȚIE s. intercalare.

Intercala╚Ťie dex online | sinonim

Intercala╚Ťie definitie

Intrare: intercala╚Ťie
intercala╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e