Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru interac╚Ťiune

INTERAC╚ÜI├ÜNE, interac╚Ťiuni, s. f. 1. Form─â de leg─âtur─â a obiectelor, a fenomenelor etc., manifestat─â printr-o influen╚Ťare, condi╚Ťionare sau ac╚Ťiune cauzal─â reciproc─â. 2. (Fiz.) Ac╚Ťiune reciproc─â ├«ntre dou─â sau mai multe corpuri, sisteme fizice, fenomene etc. ÔÖŽ Form─â de leg─âtur─â ├«ntre corpuri, realizat─â fie direct, fie prin intermediul c├ómpurilor fizice. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. interaction.
INTERAC╚ÜI├ÜNE, interac╚Ťiuni, s. f. 1. Form─â de leg─âtur─â a obiectelor, a fenomenelor etc., manifestat─â printr-o influen╚Ťare, condi╚Ťionare sau ac╚Ťiune cauzal─â reciproc─â. 2. (Fiz.) Ac╚Ťiune reciproc─â ├«ntre dou─â sau mai multe corpuri, sisteme fizice, fenomene etc. ÔÖŽ Form─â de leg─âtur─â ├«ntre corpuri, realizat─â fie direct, fie prin intermediul c├ómpurilor fizice. [Pr.: -╚Ťi-u-] ÔÇô Din fr. interaction.
INTERAC╚ÜI├ÜNE, interac╚Ťiuni, s. f. Ac╚Ťiune reciproc─â ├«ntre fapte, fenomene etc.; condi╚Ťionare reciproc─â. Interac╚Ťiunea factorilor fizici. Ôľş ├Än reprezentarea interac╚Ťiunii universale... cauzele ╚Öi efectele ├«╚Öi schimb─â mereu locul, ceea ce este acum sau aici efect devenind cauz─â dincolo sau atunci, ╚Öi viceversa. ENGELS, D. S. 51.
!interac╚Ťi├║ne (-te-rac-╚Ťi-u-/-ter-ac-) s. f., g.-d. art. interac╚Ťi├║nii, pl. interac╚Ťi├║ni
interac╚Ťi├║ne s. f. (sil. mf. -ter-) ac╚Ťiune
INTERAC╚ÜI├ÜNE s.f. Influen╚Ť─â, condi╚Ťionare reciproc─â ├«ntre fapte, fenomene etc. [Cf. fr. interaction].
INTERAC╚ÜI├ÜNE s. f. influen╚Ť─â, condi╚Ťionare reciproc─â ├«ntre fapte, fenomene etc. (< fr. interaction)
INTERAC╚ÜI├ÜNE ~i f. Ac╚Ťiune reciproc─â (dintre obiecte sau fenomene); influen╚Ť─â mutual─â. [Sil. in-ter-ac-╚Ťi-u-] /<fr. interaction
INTERAC╚ÜI├ÜNE (INTER├üC╚ÜIE) (< fr.) s. f. 1. (FILOZ.) Form─â de leg─âtur─â, de interdependen╚Ť─â ├«ntre corpuri, sisteme, fenomene etc., care se manifest─â prin influen╚Ťare, condi╚Ťionare sau ac╚Ťiune cauzal─â, legic─â etc. reciproc─â ╚Öi care st─â la baza mi╚Öc─ârii ├«n genere, fiind una dintre notele definitorii ale dinamismului universal. 2. (FIZ.) Ac╚Ťiune reciproc─â ce are loc ├«n momentul ciocnirii a dou─â particule elementare sau a dou─â sisteme de astfel de particule (ex. nuclee), datorat─â for╚Ťelor de atrac╚Ťie sau de respingere (electrostatice, gravita╚Ťionale, nucleare etc.) dintre acestea. Un exemplu de i. este reac╚Ťia nuclear─â. 3. (BIOL.) Influen╚Ťa reciproc─â a factorilor biologici.

Interac╚Ťiune dex online | sinonim

Interac╚Ťiune definitie

Intrare: interac╚Ťiune
interac╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -ter-