Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

21 defini╚Ťii pentru inten╚Ťionat

INTEN╚ÜION├ü, inten╚Ťionez, vb. I. Tranz. A avea inten╚Ťia; a pl─ânui, a dori, a proiecta, a avea de g├ónd. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. intentionner. Cf. it. intenzionare.
INTEN╚ÜION├üT, -─é, inten╚Ťiona╚Ťi, -te, adj. Cu inten╚Ťie, cu un anumit g├ónd; anume pl─ânuit, voit, deliberat. ÔŚŐ Expr. Bine (sau r─âu) inten╚Ťionat = (despre oameni) cu inten╚Ťii, cu planuri bune (sau rele). [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô V. inten╚Ťiona. Cf. fr. intentionn├ę.
INTEN╚ÜION├ü, inten╚Ťionez, vb. I. Tranz. A avea inten╚Ťia; a pl─ânui, a dori, a proiecta, a avea de g├ónd. [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô Din fr. intentionner. Cf. it. intenzionare.
INTEN╚ÜION├üT, -─é, inten╚Ťiona╚Ťi, -te, adj. Cu inten╚Ťie, cu un anumit g├ónd; anume pl─ânuit, voit, deliberat. ÔŚŐ Expr. Bine (sau r─âu) inten╚Ťionat = (despre oameni) cu inten╚Ťii bune (sau rele), urm─ârind scopuri bune (sau rele). [Pr.: -╚Ťi-o-] ÔÇô V. inten╚Ťiona. Cf. fr. intentionn├ę.
INTEN╚ÜION├ü, inten╚Ťionez, vb. I. Tranz. A avea inten╚Ťia, a avea de g├«nd, a pl─ânui. L-ai ajutat indirect s─â-╚Öi fac─â o carier─â... mai bun─â dec├«t aceea de profesor, cum inten╚Ťiona el. C. PETRESCU, C. V. 106. ÔÇô Pronun╚Ťat: -╚Ťi-o-.
INTEN╚ÜION├üT, -─é, inten╚Ťiona╚Ťi, -te, adj. Cu inten╚Ťie, cu un anumit g├«nd; pl─ânuit, voit. V. premeditat. Dup─â ce a fost strecurat─â din retort─â ├«n retort─â, minu╚Ťios, cu mari ╚Öi inten╚Ťionate ├«nt├«rzieri, apa ╚Ť├«╚Öne╚Öte de sub fruntea acestui craniu, cu t├«mple albe de calcar. BOGZA, C. O. 82. ÔŚŐ (Despre persoane, numai ├«n expr.) Bine (sau r─âu) inten╚Ťionat = cu inten╚Ťii bune (sau rele), cu g├«nduri bune (sau rele). Din mini╚Ötrii respectivi... al╚Ťii, mai ageri, dar ╚Öi mai r─âu inten╚Ťiona╚Ťi, au falsificat ╚Öi au c─âlcat ├«n picioare tot ce nu corespundea cu tenden╚Ťele lor. ODOBESCU, S. III 343. - Pronun╚Ťat: -╚Ťi-o-.
inten╚Ťion├í (a ~) (-╚Ťi-o-) vb., ind. prez. 3 inten╚Ťione├íz─â
inten╚Ťion├í vb. (sil. -╚Ťi-o-), ind. prez. 1 sg. inten╚Ťion├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. inten╚Ťione├íz─â
inten╚Ťion├ít adj. m. (sil. -╚Ťi-o-), pl. inten╚Ťion├í╚Ťi; f. sg. inten╚Ťion├ít─â, pl. inten╚Ťion├íte
INTENȚIONÁ vb. a plănui, a proiecta, a-și propune, a voi, a vrea, (pop.) a chiti, (înv. și reg.) a sfătui, (reg.) a scăpa, (prin Bucov.) a scoposi, (înv.) a așeza, a cugeta, a izvodi, (fig., în Mold. și Transilv.) a cumpăni. (~ să plece la mare.)
INTEN╚ÜION├üT adj., adv. 1. adj., adv. deliberat, voit, liber-consim╚Ťit, (rar) precugetat. (O ac╚Ťiune ~; a procedat ~ astfel.) 2. adv. v. anume.
Inten╚Ťionat Ôëá involuntar, neinten╚Ťionat
INTEN╚ÜION├ü vb. I. tr. A avea ├«n inten╚Ťie, a avea de g├ónd. [Pron. -╚Ťi-o-. / < inten╚Ťie].
INTEN╚ÜION├üT, -─é adj. Cu inten╚Ťie, anume pl─ânuit. ÔŚŐ Bine (sau r─âu) inten╚Ťionat = cu inten╚Ťii bune (sau rele). [< inten╚Ťiona].
INTEN╚ÜION├ü vb. tr. a avea ├«n inten╚Ťie, a pl─ânui, a dori. (< fr. intentionner)
INTEN╚ÜION├üT, -─é adj. cu aten╚Ťie, voit, anume pl─ânuit. ÔÖŽ bine (sau r─âu) ~ = cu inten╚Ťii bune (sau rele). (< inten╚Ťiona)
A INTEN╚ÜION├ü ~├ęz tranz. A avea ├«n inten╚Ťie; a proiecta ├«n g├ónd. [Sil. -╚Ťi-o-] /<fr. intentionner
INTEN╚ÜION├üT ~t─â (~╚Ťi, ~te) ╚Öi adverbial Care se face cu o anumit─â inten╚Ťie; cu premeditare; expres. /v. a inten╚Ťiona
*inten╚Ťion├ít, -─â adj. (fr. intentionn├ę). Care are o inten╚Ťiune: bine, r─â┼ş inten╚Ťionat. Adv. ├ÄntrÔÇÖadins, cu scop, cu inten╚Ťiune: a-╚Ť─ş schimba drumu inten╚Ťionat.
INTENȚIONA vb. a plănui, a proiecta, (pop.) a chiti, (înv. și reg.) a sfătui, (reg.) a scăpa, (prin Bucov.) a scoposi, (înv.) a așeza, a cugeta, a izvodi, (fig., în Mold. și Transilv.) a cumpăni. (~ să plece la mare.)
INTEN╚ÜIONAT adj., adv. 1. adj., adv. deliberat, voit, liber-consim╚Ťit, (rar) precugetat. (O ac╚Ťiune ~; a procedat ~ astfel.) 2. adv. anume, dinadins, expres, ├«nadins, special. (A procedat ~ ├«n acest sens.)

Inten╚Ťionat dex online | sinonim

Inten╚Ťionat definitie

Intrare: inten╚Ťionat
inten╚Ťionat adjectiv
  • silabisire: -╚Ťi-o-
Intrare: inten╚Ťiona
inten╚Ťiona verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -╚Ťi-o-