intangibil definitie

14 definiții pentru intangibil

INTANGÍBIL, -Ă, intangibili, -e, adj. Care nu poate fi atins, de neatins; care trebuie să rămână intact. – Din fr. intangible.
INTANGÍBIL, -Ă, intangibili, -e, adj. Care nu poate fi atins, de neatins; care trebuie să rămână intact. – Din fr. intangible.
INTANGÍBIL, -Ă, intangibili, -e, adj. (Livresc) Care nu poate fi atins, de neatins.
intangíbil adj. m., pl. intangíbili; f. intangíbilă, pl. intangíbile
intangíbil adj. m. tangibil
INTANGÍBIL adj. v. inviolabil.
Intangibil ≠ tangibil
INTANGÍBIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu poate fi atins; de neatins. [Cf. fr. intangible].
INTANGÍBIL, -Ă adj. care nu poate fi atins; de neatins. (< fr. intangible)
INTANGÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care nu poate fi atins. 2) Care trebuie menținut intact; sacru. Principii ~e. /<fr. intangible
intangibil a. ce nu poate fi pipăit.
*intangíbil, -ă adj. (d. tangibil; fr. -ible). Care nu poate fi atins.
INTANGIBIL adj. inviolabil, sacru, sfînt, (livr.) sacramental, sacrosanct, (rar) sacral. (Drept ~.)
INTANGIBIL, -Ă (< fr.) adj. 1. De care nu te poți atinge; care trebuie să rămână intact. 2. (EC.) Active intangibile = valori care nu au substanță materială (cele mai cunoscute fiind imobilizările necorporale) și pot constitui obiectul unei tranzacții.

intangibil dex

Intrare: intangibil
intangibil adjectiv