Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru insurecțional

INSURECȚIONÁL, -Ă, insurecționali, -e, adj. De insurecție, caracteristic insurecției, al insurecției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. insurrectionnel.
INSURECȚIONÁL, -Ă, insurecționali, -e, adj. De insurecție, caracteristic insurecției, al insurecției. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. insurrectionnel.
INSURECȚIONÁL, -Ă, insurecționali, -e, adj. De insurecție, caracteristic insurecției. Armata Roșie a învins pentru că în spatele frontului armatelor albe... au activat în ilegalitate admirabili bolșevici, membri și nemembri de partid, care ridicau pe muncitori și țărani la acțiuni insurecționale împotriva intervenționiștilor și a gardiștilor albi. Ist. P.C.(b) 359. – Pronunțat: -ți-o-.
insurecționál (-ți-o-) adj. m., pl. insurecționáli; f. insurecționálă, pl. insurecționále
insurecționál adj. m. (sil. -ți-o-), pl. insurecționáli; f. sg. insurecționálă, pl. insurecționále
INSURECȚIONÁL, -Ă adj. De insurecție, al insurecției. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. insurrectionnel].
INSURECȚIONÁL, -Ă adj. referitor la insurecție. (< fr. insurrectionnel)
INSURECȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de insurecție; propriu insurecției. /<fr. insurrectionnel
*insurecționál, -ă adj. (d. insurecțiune; fr. insurrectionnel). De insurecțiune, de insurgențĭ: mișcare insurecțională.

insurecțional definitie

insurecțional dex

Intrare: insurecțional
insurecțional adjectiv
  • silabisire: -ți-o-