insule barieră definitie

57 definiții pentru insule barieră

ÍNSULĂ, insule, s. f. Porțiune de uscat înconjurată de apă, situată fie într-un ocean, mare sau lac, fie în albia unei ape curgătoare. ◊ Insulă plutitoare = v. plutitor. ♦ Fig. Grup de obiecte de același fel care se diferențiază de mediul înconjurător. – Din lat. insula.
ÍNSULĂ, insule, s. f. 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă, situată fie într-un ocean, mare sau lac, fie în cadrul albiei unei ape curgătoare. ♦ Fig. Grup de obiecte de același fel care se diferențiază de mediul înconjurător. 2. (În sintagma) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă, având aspectul unei insule (1); plaur. – Din lat. insula.
ÍNSULĂ, insule, s. f. 1. Întindere de pămînt, mai mică decît continentele, înconjurată din toate părțile de apă. Toate aceste gînduri și toată această floră viguroasă... începeau să mi se pară ca o insulă într-un ocean. GALACTION, O. I 347. În dreptul insulei Ada-Kaleh, o barcă ne luă și ne duse la insula aceasta. BOLINTINEANU, O. 267. Văd insule frumoase și mări necunoscute. ALECSANDRI, P. A. 110. ◊ Fig. Formăm parcă o insulă tăcută în mijlocul celorlalți, rupți și murdari. SAHIA, N. 48. Pe cîmpia înălbită, netedă, strălucitoare Se văd insule de codri, s-aud cîini la vînătoare. ALECSANDRI, P. A. 114. 2. (În expr.) Insulă plutitoare = îngrămădire de plante rupte de pe malurile apelor, care plutesc pe un curs de apă sau într-o deltă, avînd aspectul unei insule (1). V. plaur, plavie. Pe cînd înaintam spre malul luciului printre sălcii mărunte, o parte din buruieni și papuri ale insulei plutitoare se agitară și se răscoliră, prefăcîndu-se în înfățișări omenești. SADOVEANU, N. F. 62.
ínsulă s. f., g.-d. art. ínsulei; pl. ínsule
ínsulă s. f., g.-d. art. ínsulei; pl. ínsule
ÍNSULĂ s. (GEOGR.) 1. (înv. și pop.) ostrov. 2. insulă plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, năcladă, plav, prundoi.
ÍNSULĂ s.f. 1. Suprafață din scoarța Pământului mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ◊ Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. Spațiu verde în mijlocul unei străzi; refugiu. [< lat. insula].
ÍNSULĂ s. f. 1. suprafață de pământ mai mică decât un continent, mărginită din toate părțile de apă. ♦ ~ plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri rupte, care plutește pe un curs de apă; plaur. 2. suprafață (triunghiulară) la ramificații de drumuri la delimitarea benzilor de circulație către diferite direcții. 3. suprastructură a unui portavion. (< lat. insula)
ÍNSULĂ ~e f. Porțiune de uscat înconjurată de apă din toate părțile. ◊ ~ plutitoare îngrămădire de vegetație acvatică (stuf, rădăcini, buruieni etc.) amestecată cu nămol, care plutește pe apă; plavie. [G.-D. insulei] /<lat. insula
Alande (Insule) f. pl. grup de vr’o 300 insule rusești la intrarea golfului Botnic, cu 25.000 loc.
Antile (Insule) f. pl. arhipelag între America de N. și cea de S., în Oceanul Atlantic: 4.620.000 loc.
Azore (Insule) pl. grup de insule în Oceanul Atlantic, aparținând Portugaliei: 260.000 loc. Produc vinuri, portocale și fructe delicioase.
Bahama f. sau Insulele Lucaye, arhipelag făcând parte din Antile, aparține Englezilor dela 1783. Aci desbarcă mai întâi Columb.
Banul (Insula) m. V. Gura-Văii.
Britanice (Insule) pl. nume colectiv al celor 3 regate (Anglia, Scoția și Irlanda) și al insulelor înconjurătoare.
Burbon m. veche și ilustră familie regala franceză, o ramură a dinastiei Capetiene, care a dat Franței 7 regi, dela Henric IV până la Carol X. ║ (Insula) f. sau Reuniunea, în marea Indiilor, aparține Franței (dela 1652): 180.000 loc.
Calafat (Insula) f. V. Independența.
Canare (Insule) pl. grup de insule în Oceanul Atlantic, pe coasta V. a Africei, la S. insulelor Madere, aparțin Spaniei; 560.000 loc., cu cap. Santa-Cruz.
Caroline (Insule) pl. arhipelag în Oceania: 41.000 loc.
Comore (Insule) f. pl. arhipelag situat în Oceanul Indian: 85.000 loc., între coasta orientală a Africei și Madagascar; aparțin Franței dela 1863.
Corbu m. 1. (Insula) m. V. Ostrov; 2. stațiune de C. F. R. între Slatina și Pitești.
Elena (Insula St.) f. în Oceanul Atlantic, celebră prin captivitatea lui Napoleon I, dela 1815 până la 1821.
Fortunate (Insule) f. pl. insule celebre în vechime și care se cred a fi Canariile.
Golul (Insula) n. V. Gura-Văii.
Gura-Văii f. numită și Golul sau Insula Banului, cea mai însemnată insulă a Dunării în jud. Mehedinți, importantă pentru apărarea defileului Vârciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate în Mehedinți cu o carieră de gresie calcaroasă, cea mai bună piatră de construcțiune din țară.
Havai (Insulele) f. pl. arhipelag în Oceania, numit și Insulele Sandwich, Cap. Hanolulu, aparțin Angliei: 2.090.000 loc.
insulă f. întindere de pământ înconjurat de toate părțile cu apă; fig. insulă de codri, insulă de nori AL.
Lucaye (Insule) f. pl. V. Bahama.
Marchize (Insule) f. pl. arhipelag francez în Polinezia: 5000 loc.
Mariane (Insule) f. pl. arhipelag spaniol în Polinezia: 10.000 loc.
Mauricin (Insula) m. insulă engleză în marea Indiilor: 380.000 loc.
Moluce (Insule) f. pl. mare arhipelag olandez în Oceania: 567.000 loc. Arome, Tutun.
Șerpi m. pl. Insula Șerpilor, insulă stâncoasă în Marea-Neagră, în dreptul brațului Kilia. Dela 1878 în posesiunea României.
Trinitate (Insula) f. cea mai mare din micile Antile engleze: 380.000 loc.
Veglia (Insula) f. insulă între Istria și litoralul croato-dalmat, locuită od. de Români, azi contopiți cu Italienii.
*ínsulă f., pl. e. (lat. insula, it. isola. V. izolez). Pămînt înconjurat din toate părțile de apă. Grupă de case înconjurată din toate părțile de strade. V, ostrov, scruntar.
INSULĂ s. (GEOGR.) 1. (înv. și pop.) ostrov. 2. insulă plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, năcladă, plav, prundoi.
insule barieră, (engl.= barrier islands), (pl.), corpuri alungite, paralele cu linia țărmului, discontinue, ce separă șelful continental marin de domeniul lagunar; i.b. apar în ape puțin adânci, în zone de șelf cu înclinare mică. Dimensiunea i.b. depinde de aportul de sedimente și tipul de curenți litorali; ating lungimi de zeci de km și se formează atât la regresiune, cât și la transgresiune.
CANGURULUI (KANGAROO) [kæŋgərú:], Insula ~, ins. în S Australiei, la întrarea în G. St. Vicent și Spencer (Marele Golf Australian); 4,35 mii km2; c. 3,3 mii loc. Relief cu aspect deșertic. Parcuri naționale.
CAROLINE, insulele~, v. Micronezia, Statele Federative ale Microneziei.
CHANNEL ISLANDS V. Normande, Insulele ~.
INSULA DE NORD (NORTH ISLAND [no:θ áilənd]), insulă în Arh. Noua Zeelandă, separată de Insula de Sud prin str. Cook; 114,7 mii km2; 2,55 mil. loc. (1991). Orașe pr.: Auckland, Wellington, Hamilton, Hastings, Gisborne. Relief muntos vulcanic, cu lacuri, gheizere și solfatare. Alt. max.: 2,797 m (vulcanul Ruapehu). Terminată în NV cu pen. Auckland. Parcuri naționale. Descoperită de A.J. Tasman în 1642.
INSULA DE SUD (SOUTH ISLAND [sauθ áilənd]), ceam mai mare insulă a Arh. Noua Zeelandă, despărțită de Insula de Nord prin str. Cook; 153,9 mii km2; 881,5 mii loc. (1991). Orașe pr.: Christchurch, Nelson, Dunedin. Străbătută de Alpii Neozeelandezi, flancați de coline și câmpii. Alt. max.: 3.764 m (vf. Mount Cook). Urme glaciare, lacuri. Parcuri naționale.
INSULA FERICIȚILOR (în mitologia greacă), arhipelag de la capătul lumii, locuit de oamenii cărora zeii le dăruiseră nemurirea; era un ținut al verii veșnice și al belșugului.
INSULELE DE SUB VÂNT 1. Leeward Island sau Islas de Sotavento, lanț de insule în partea de E a Mării Caraibilor, în N Antilelor Mici, dispuse sub forma unui arc de cerc, între insulele Virgine în NV și ins. Dominica (inclusiv) în SSE. Numite astfel de spanioli datorită poziției lor la adăpostul vânturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Anguila, Antigua, Barbuda, Saint, Kitts, Nevis, Saint Christopher, Montserrat, Basse-Terre, Marie Galante, Dominica ș.a. 2. Leeward Islands sau Îles sous le Vent, grup de insule vulcanice și coraligene în partea de S a Oc. Pacific, în V Insulelor Societății. Cuprinde ins. Bora-Bora, Huahiné, Maupiti, Raïatea, Tahaa; 474 km2. 3. Lanț de insulițe vulcanice și coraligene, de stânci și bancuri de nisip, nelocuite, situat în partea centrală a Oc. Pacific, la 2.011 km VNV de ins. Hawaii (de care aparțin din 1959). Ins. pr.: Nihoa, Necker, Gardner, Pinnacles, Laysan, Lisianski, Pearl, Hermes, Kure (sau ins. Ocean).
INSULELE PACIFICULUI (TRUST TERRITORY OF THE PACIFIC ISLANDS [trast teritəri əv ðə pəsífik áiləndz]) v. Palau.
INSULELE SOCIETĂȚII (Îles de la Société [il dö la societé]), grup de insule vulcanice și coraligene în partea de V a Polineziei franceze (Oc. Pacific); c. 1,7 mii km2. Cuprinde Insulele Vântului (2) și Insulele de sub Vânt (2). Climă tropicală maritimă; vegetație abundentă. Expl. de fosfați. Pescuit de perle. Culturi de trestie de zahăr, bumbac, taro ș.a. Plantații de arbori de vanilie, de bananieri, cocotieri ș.a.
INSULELE VÂNTULUI 1. Windward Island, lanț de insule în E Mării Caraibilor, în partea central-sudică a Antilelor Mici, între Ins. Martinica (inclusiv) la N și ins. Grenada (inclusiv) la S. Numite astfel datorită poziției lor în bătaie vânturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Martinica (Martinique), Saint Lucia, Saint Vincet, Barbados, Bequia, Carriacon, Grenada ș.a. 2. Îles du Vent, grup de insule vulcanice și coraligene în Oc. Pacific, în partea de E a Insulelor Societății, cuprinzând ins. Tahiti, Moorea, Mehetia, Tetiaroa, și arh. Tubuai; 1.210 km2.
IONICE, Insulele ~ (IÓNIOI NÍSOI), arhipelag grecesc în M. Ionică, în lungul coastelor de V ale Greciei (2,3 mii km2; 191 mii loc., 1991), format din ins.: Corfu, Cefalonia, Zákinthos, Levkás, Itaca, Paxos, Kithira. Relief muntos (alt. max.: 1.623 m, în ins. Cefalonia). Orașe pr.: Corfu, Argostólion și Zákinthos. Se cultivă măslini, viță de vie, citrice. Creșterea animalelor. Pescuit. Turism. Sub autoritatea Greciei din 1864.
KANGAROO v. Cangurului, Insula ~.
NICOBAR, Insulele ~, arhipelag indian în partea de S a G. Bengal și în SV. M. Andaman, format din 19 insule; 1,6 mii km2. Ins. pr.: Great Nicobar, Little Nicobar, Camorta, Car Nicobar, Katchall. Relief vulcanic (642 m alt.). Climă tropicală umedă. Orez, cocotieri, trestie de zahăr. Pescuit. Împreună cu arh. Andaman formează un teritoriu unional al Indiei.
NORMANDE, Insulele ~ (CHANNEL ISLANDS) [tʃænəl áiləndz], arhipelag format din patru insule (Jersey, Guernsey, Alderney și Sark) și mai multe insulițe, situat în S Mării Mânecii, în largul pen. Cotentin, cu autonomie internă în cadrul Marii Britanii; 194 km2. Centrul ad-tiv: Saint Helier (în ins. Jersey). Relief colinar; climat oceanic umed. Culturi legumicole, de flori, cereale. Creșterea animalelor. Pescuit. Turism. Se mai numesc și ins. Anglo-Normande.
ORKNEY [ó:kni], Insulele ~ (INSULELE ORCADE), arhipelag britanic în NE Oc. Atlantic, la 32 km S de Scoția, alcătuit din 70 de insule stâncoase; 975 km2. Ins. pr.: Pomona (sau Mainland), Hoy, South Ronaldsay, Stronsay, Sanday, Rousay, Westray. Localit. pr.: Kirkwall (în ins. Pomona). Relief deluros cu alt. max. de 481 m (Ward Hill, în ins. Hoy). Climă temperat-oceanică. Creșterea animalelor. Pescuit.
PAȘTELUI, Insula ~ (ISLA DE PASCUA sau RAPA NUI; TE PITO TE HUNUA „Buricul Pământului” în limba băștinașilor), insulă chiliană în E Oc. Pacific, la c. 2.500 km V de țărmul Americii de Sud; 162,5 km; c. 3.000 loc. (pascuani), majoritatea provenind din amestecul populației locale (de origine polineziană) cu imigranți din America și Europa. Localit. pr.: Hanga Roa. Cratere de vulcani stinși (Rano Aroi, 618 m alt.) și numeroase peșteri. Climă tropicală. Cafea, tutun, bananieri, batate. Creșterea ovinelor și bovinelor. Pescuit. Turism. Descoperită de navigatorul olandez Jakob Roggeveen la 6 apr. 1722 (zi de Paști). Anexată de Chile în 1888, care a inclus-o în prov. Valparaíso. Este probabil un rest al ipoteticului continent dispărut, Pacifida. În P. se păstrează un mare număr (c. 900) de statui gigantice monolite din tuf vulcanic (până la 12 m înălțime și unele peste 20 t greutate), reprezentând figuri omenești, păsări, pești etc. (considerate ca aparținând patrimoniului universal). S-au găsit și morminte ale populației Ahu și tăblițe cu inscripții hieroglifice (scrierea rongo-rongo), încă nedescifrate. Ipoteza apartenenței lor la civilizația precolumbiană a format mobilul unei celebre expediții („Aku-Aku”), condusă de etnograful norvegian Thor Heyerdahl. Parc național (din 1968) cu o supr. de 4,6 mii ha.
QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin șa:lət ailəndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian în Oc. Pacific, alcătuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km lățime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Orașe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alcătuit din roci cristaline și vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu păduri. Expl. forestiere și carbonifere. Pescuit. Creșterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan Pérez (1774) și de căpitanul englez James Cook (1778) și explorat în 1787 de navigatorul britanic George Dixon. În acest arhipelag trăiesc mulți indieni haida.
QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin ilizəbeth ailəndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule în N Arhipelagului Arctic Canadian, extins între str. McClure și canalul Lancaster Sound, incluzând insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry și Devon; 414,4 mii km2. Probabil că au fost vizitate vizitate de vikingi în jurul anului 1000. Descoperite și parțial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin și Robert Bylot și redescoperite de John Ross, în 1818, care a confirmat existența lor. Numite astfel în 1853, în onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
SHETLAND DE SUD (SOUTH SHETLAND ISLANDS) [sauθ ʃetlənd ailəndz], arh. britanic nelocuit, situat în S Oc. Atlantic, în Teritoriul Antarctic Britanic, între Țara de Foc și Țara Graham, la 150 km N de Pen. Antarctică și 885 km SE de Capul Horn, între 61° și 63° lat. S și între 54° și 63° long. V, extins pe 510 km lungime; 4,7 mii km2. Este alcătuit din 11 ins. mari șu numeroase insulițe de origine vulcanică. Ins. pr.: Livingston, King George, Deception, Elephant. Relief muntos de origine vulcanică, acoperit în mare parte de zăpezi persistente și ghețari. Alt. max.: 2300 m. Climă subpolară. Bază de pescuit. Descoperit în 1819 de marinarul englez William Smith.

insule barieră dex