Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru insular

INSUL├üR, -─é, insulari, -e, adj. Care se afl─â pe o insul─â; de insul─â, caracteristic unei insule. ÔÖŽ (Substantivat) Locuitor al unei insule. ÔÇô Din fr. insulaire, lat. insularis.
INSUL├üR, -─é, insulari, -e, adj. Care se afl─â pe o insul─â; de insul─â, caracteristic unei insule. ÔÖŽ (Substantivat) Locuitor al unei insule (1). ÔÇô Din fr. insulaire, lat. insularis.
INSUL├üR, -─é, insulari, -e, adj. Care se afl─â pe o insul─â; de insul─â, caracteristic unei insule. ÔÖŽ (Substantivat) Locuitor al unei insule. Milioane de insulari Cea╚Ťa ╚Öi via╚Ťa o str─âbat la fel de greu. BOUREANU, S. P. 28.
insulár adj. m., pl. insulári; f. insuláră, pl. insuláre
insulár adj. m., pl. insulári; f. sg. insuláră, pl. insuláre
INSULÁR s., adj. (înv. și pop.) ostrovean.
INSULÁR adj. Caracteristic unei insule; aflat pe o insulă; de (pe o) insulă. // s.m. și f. Locuitor al unei insule. [Cf. fr. insulaire].
INSULÁR, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) al unei insule. (< fr. insulaire, lat. insularis)
INSUL├üR1 ~─â (~i, ~e) 1) Care ╚Ťine de insule; propriu pentru insule. 2) Care se afl─â pe o insul─â; de pe o insul─â. /<fr. insulaire, lat. insularis
INSULÁR2 ~i m. Persoană care trăiește pe o insulă; locuitor al unei insule. /<fr. insulaire, lat. insularis
insular a. ╚Öi m. care locue╚Öte ├«ntrÔÇÖo insul─â.
*insul├ír, -─â adj. (lat. insularis). De insul─â, din insul─â: popor insular. Subst. Locuitor din insul─â: Engleji─ş ├«s insular─ş.
INSULAR s., adj. (înv. și pop.) ostrovean.

Insular dex online | sinonim

Insular definitie

Intrare: insular
insular adjectiv