Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

57 defini╚Ťii pentru insul─â

├ŹNSUL─é, insule, s. f. Por╚Ťiune de uscat ├«nconjurat─â de ap─â, situat─â fie ├«ntr-un ocean, mare sau lac, fie ├«n albia unei ape curg─âtoare. ÔŚŐ Insul─â plutitoare = v. plutitor. ÔÖŽ Fig. Grup de obiecte de acela╚Öi fel care se diferen╚Ťiaz─â de mediul ├«nconjur─âtor. ÔÇô Din lat. insula.
├ŹNSUL─é, insule, s. f. 1. ├Äntindere de p─âm├ónt ├«nconjurat─â din toate p─âr╚Ťile de ap─â, situat─â fie ├«ntr-un ocean, mare sau lac, fie ├«n cadrul albiei unei ape curg─âtoare. ÔÖŽ Fig. Grup de obiecte de acela╚Öi fel care se diferen╚Ťiaz─â de mediul ├«nconjur─âtor. 2. (├Än sintagma) Insul─â plutitoare = forma╚Ťie compact─â de r─âd─âcini ╚Öi ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de ap─â, av├ónd aspectul unei insule (1); plaur. ÔÇô Din lat. insula.
├ŹNSUL─é, insule, s. f. 1. ├Äntindere de p─âm├«nt, mai mic─â dec├«t continentele, ├«nconjurat─â din toate p─âr╚Ťile de ap─â. Toate aceste g├«nduri ╚Öi toat─â aceast─â flor─â viguroas─â... ├«ncepeau s─â mi se par─â ca o insul─â ├«ntr-un ocean. GALACTION, O. I 347. ├Än dreptul insulei Ada-Kaleh, o barc─â ne lu─â ╚Öi ne duse la insula aceasta. BOLINTINEANU, O. 267. V─âd insule frumoase ╚Öi m─âri necunoscute. ALECSANDRI, P. A. 110. ÔŚŐ Fig. Form─âm parc─â o insul─â t─âcut─â ├«n mijlocul celorlal╚Ťi, rup╚Ťi ╚Öi murdari. SAHIA, N. 48. Pe c├«mpia ├«n─âlbit─â, neted─â, str─âlucitoare Se v─âd insule de codri, s-aud c├«ini la v├«n─âtoare. ALECSANDRI, P. A. 114. 2. (├Än expr.) Insul─â plutitoare = ├«ngr─âm─âdire de plante rupte de pe malurile apelor, care plutesc pe un curs de ap─â sau ├«ntr-o delt─â, av├«nd aspectul unei insule (1). V. plaur, plavie. Pe c├«nd ├«naintam spre malul luciului printre s─âlcii m─ârunte, o parte din buruieni ╚Öi papuri ale insulei plutitoare se agitar─â ╚Öi se r─âscolir─â, pref─âc├«ndu-se ├«n ├«nf─â╚Ťi╚Ö─âri omene╚Öti. SADOVEANU, N. F. 62.
├şnsul─â s. f., g.-d. art. ├şnsulei; pl. ├şnsule
├şnsul─â s. f., g.-d. art. ├şnsulei; pl. ├şnsule
├ŹNSUL─é s. (GEOGR.) 1. (├«nv. ╚Öi pop.) ostrov. 2. insul─â plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, n─âclad─â, plav, prundoi.
├ŹNSUL─é s.f. 1. Suprafa╚Ť─â din scoar╚Ťa P─âm├óntului mai mic─â dec├ót un continent, m─ârginit─â din toate p─âr╚Ťile de ap─â. ÔŚŐ Insul─â plutitoare = forma╚Ťie compact─â de r─âd─âcini ╚Öi ramuri rupte, care plute╚Öte pe un curs de ap─â; plaur. 2. Spa╚Ťiu verde ├«n mijlocul unei str─âzi; refugiu. [< lat. insula].
├ŹNSUL─é s. f. 1. suprafa╚Ť─â de p─âm├ónt mai mic─â dec├ót un continent, m─ârginit─â din toate p─âr╚Ťile de ap─â. ÔÖŽ ~ plutitoare = forma╚Ťie compact─â de r─âd─âcini ╚Öi ramuri rupte, care plute╚Öte pe un curs de ap─â; plaur. 2. suprafa╚Ť─â (triunghiular─â) la ramifica╚Ťii de drumuri la delimitarea benzilor de circula╚Ťie c─âtre diferite direc╚Ťii. 3. suprastructur─â a unui portavion. (< lat. insula)
├ŹNSUL─é ~e f. Por╚Ťiune de uscat ├«nconjurat─â de ap─â din toate p─âr╚Ťile. ÔŚŐ ~ plutitoare ├«ngr─âm─âdire de vegeta╚Ťie acvatic─â (stuf, r─âd─âcini, buruieni etc.) amestecat─â cu n─âmol, care plute╚Öte pe ap─â; plavie. [G.-D. insulei] /<lat. insula
Alande (Insule) f. pl. grup de vrÔÇÖo 300 insule ruse╚Öti la intrarea golfului Botnic, cu 25.000 loc.
Antile (Insule) f. pl. arhipelag între America de N. și cea de S., în Oceanul Atlantic: 4.620.000 loc.
Azore (Insule) pl. grup de insule ├«n Oceanul Atlantic, apar╚Ťin├ónd Portugaliei: 260.000 loc. Produc vinuri, portocale ╚Öi fructe delicioase.
Bahama f. sau Insulele Lucaye, arhipelag f─âc├ónd parte din Antile, apar╚Ťine Englezilor dela 1783. Aci desbarc─â mai ├«nt├ói Columb.
Banul (Insula) m. V. Gura-V─âii.
Britanice (Insule) pl. nume colectiv al celor 3 regate (Anglia, Sco╚Ťia ╚Öi Irlanda) ╚Öi al insulelor ├«nconjur─âtoare.
Burbon m. veche ╚Öi ilustr─â familie regala francez─â, o ramur─â a dinastiei Capetiene, care a dat Fran╚Ťei 7 regi, dela Henric IV p├ón─â la Carol X. ÔĽĹ (Insula) f. sau Reuniunea, ├«n marea Indiilor, apar╚Ťine Fran╚Ťei (dela 1652): 180.000 loc.
Calafat (Insula) f. V. Independen╚Ťa.
Canare (Insule) pl. grup de insule ├«n Oceanul Atlantic, pe coasta V. a Africei, la S. insulelor Madere, apar╚Ťin Spaniei; 560.000 loc., cu cap. Santa-Cruz.
Caroline (Insule) pl. arhipelag în Oceania: 41.000 loc.
Comore (Insule) f. pl. arhipelag situat ├«n Oceanul Indian: 85.000 loc., ├«ntre coasta oriental─â a Africei ╚Öi Madagascar; apar╚Ťin Fran╚Ťei dela 1863.
Corbu m. 1. (Insula) m. V. Ostrov; 2. sta╚Ťiune de C. F. R. ├«ntre Slatina ╚Öi Pite╚Öti.
Elena (Insula St.) f. în Oceanul Atlantic, celebră prin captivitatea lui Napoleon I, dela 1815 până la 1821.
Fortunate (Insule) f. pl. insule celebre în vechime și care se cred a fi Canariile.
Golul (Insula) n. V. Gura-V─âii.
Gura-V─âii f. numit─â ╚Öi Golul sau Insula Banului, cea mai ├«nsemnat─â insul─â a Dun─ârii ├«n jud. Mehedin╚Ťi, important─â pentru ap─ârarea defileului V├órciorova; 2. afluent al Oltului; 3. localitate ├«n Mehedin╚Ťi cu o carier─â de gresie calcaroas─â, cea mai bun─â piatr─â de construc╚Ťiune din ╚Ťar─â.
Havai (Insulele) f. pl. arhipelag ├«n Oceania, numit ╚Öi Insulele Sandwich, Cap. Hanolulu, apar╚Ťin Angliei: 2.090.000 loc.
insul─â f. ├«ntindere de p─âm├ónt ├«nconjurat de toate p─âr╚Ťile cu ap─â; fig. insul─â de codri, insul─â de nori AL.
Lucaye (Insule) f. pl. V. Bahama.
Marchize (Insule) f. pl. arhipelag francez în Polinezia: 5000 loc.
Mariane (Insule) f. pl. arhipelag spaniol în Polinezia: 10.000 loc.
Mauricin (Insula) m. insulă engleză în marea Indiilor: 380.000 loc.
Moluce (Insule) f. pl. mare arhipelag olandez în Oceania: 567.000 loc. Arome, Tutun.
╚śerpi m. pl. Insula ╚śerpilor, insul─â st├óncoas─â ├«n Marea-Neagr─â, ├«n dreptul bra╚Ťului Kilia. Dela 1878 ├«n posesiunea Rom├óniei.
Trinitate (Insula) f. cea mai mare din micile Antile engleze: 380.000 loc.
Veglia (Insula) f. insul─â ├«ntre Istria ╚Öi litoralul croato-dalmat, locuit─â od. de Rom├óni, azi contopi╚Ťi cu Italienii.
*├şnsul─â f., pl. e. (lat. insula, it. isola. V. izolez). P─âm├«nt ├«nconjurat din toate p─âr╚Ťile de ap─â. Grup─â de case ├«nconjurat─â din toate p─âr╚Ťile de strade. V, ostrov, scruntar.
INSULĂ s. (GEOGR.) 1. (înv. și pop.) ostrov. 2. insulă plutitoare = plaur, plavie, (reg.) cocioc, năcladă, plav, prundoi.
insule barier─â, (engl.= barrier islands), (pl.), corpuri alungite, paralele cu linia ╚Ť─ârmului, discontinue, ce separ─â ╚Öelful continental marin de domeniul lagunar; i.b. apar ├«n ape pu╚Ťin ad├ónci, ├«n zone de ╚Öelf cu ├«nclinare mic─â. Dimensiunea i.b. depinde de aportul de sedimente ╚Öi tipul de curen╚Ťi litorali; ating lungimi de zeci de km ╚Öi se formeaz─â at├ót la regresiune, c├ót ╚Öi la transgresiune.
CANGURULUI (KANGAROO) [k├Ž┼őg╔Ör├║:], Insula ~, ins. ├«n S Australiei, la ├«ntrarea ├«n G. St. Vicent ╚Öi Spencer (Marele Golf Australian); 4,35 mii km2; c. 3,3 mii loc. Relief cu aspect de╚Öertic. Parcuri na╚Ťionale.
CAROLINE, insulele~, v. Micronezia, Statele Federative ale Microneziei.
CHANNEL ISLANDS V. Normande, Insulele ~.
INSULA DE NORD (NORTH ISLAND [no:╬Ş ├íil╔Önd]), insul─â ├«n Arh. Noua Zeeland─â, separat─â de Insula de Sud prin str. Cook; 114,7 mii km2; 2,55 mil. loc. (1991). Ora╚Öe pr.: Auckland, Wellington, Hamilton, Hastings, Gisborne. Relief muntos vulcanic, cu lacuri, gheizere ╚Öi solfatare. Alt. max.: 2,797 m (vulcanul Ruapehu). Terminat─â ├«n NV cu pen. Auckland. Parcuri na╚Ťionale. Descoperit─â de A.J. Tasman ├«n 1642.
INSULA DE SUD (SOUTH ISLAND [sau╬Ş ├íil╔Önd]), ceam mai mare insul─â a Arh. Noua Zeeland─â, desp─âr╚Ťit─â de Insula de Nord prin str. Cook; 153,9 mii km2; 881,5 mii loc. (1991). Ora╚Öe pr.: Christchurch, Nelson, Dunedin. Str─âb─âtut─â de Alpii Neozeelandezi, flanca╚Ťi de coline ╚Öi c├ómpii. Alt. max.: 3.764 m (vf. Mount Cook). Urme glaciare, lacuri. Parcuri na╚Ťionale.
INSULA FERICI╚ÜILOR (├«n mitologia greac─â), arhipelag de la cap─âtul lumii, locuit de oamenii c─ârora zeii le d─âruiser─â nemurirea; era un ╚Ťinut al verii ve╚Önice ╚Öi al bel╚Öugului.
INSULELE DE SUB V├éNT 1. Leeward Island sau Islas de Sotavento, lan╚Ť de insule ├«n partea de E a M─ârii Caraibilor, ├«n N Antilelor Mici, dispuse sub forma unui arc de cerc, ├«ntre insulele Virgine ├«n NV ╚Öi ins. Dominica (inclusiv) ├«n SSE. Numite astfel de spanioli datorit─â pozi╚Ťiei lor la ad─âpostul v├ónturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Anguila, Antigua, Barbuda, Saint, Kitts, Nevis, Saint Christopher, Montserrat, Basse-Terre, Marie Galante, Dominica ╚Ö.a. 2. Leeward Islands sau ├Äles sous le Vent, grup de insule vulcanice ╚Öi coraligene ├«n partea de S a Oc. Pacific, ├«n V Insulelor Societ─â╚Ťii. Cuprinde ins. Bora-Bora, Huahin├ę, Maupiti, Ra├»atea, Tahaa; 474 km2. 3. Lan╚Ť de insuli╚Ťe vulcanice ╚Öi coraligene, de st├ónci ╚Öi bancuri de nisip, nelocuite, situat ├«n partea central─â a Oc. Pacific, la 2.011 km VNV de ins. Hawaii (de care apar╚Ťin din 1959). Ins. pr.: Nihoa, Necker, Gardner, Pinnacles, Laysan, Lisianski, Pearl, Hermes, Kure (sau ins. Ocean).
INSULELE PACIFICULUI (TRUST TERRITORY OF THE PACIFIC ISLANDS [trast terit╔Öri ╔Öv ├░╔Ö p╔Ös├şfik ├íil╔Öndz]) v. Palau.
INSULELE SOCIET─é╚ÜII (├Äles de la Soci├ęt├ę [il d├ la societ├ę]), grup de insule vulcanice ╚Öi coraligene ├«n partea de V a Polineziei franceze (Oc. Pacific); c. 1,7 mii km2. Cuprinde Insulele V├óntului (2) ╚Öi Insulele de sub V├ónt (2). Clim─â tropical─â maritim─â; vegeta╚Ťie abundent─â. Expl. de fosfa╚Ťi. Pescuit de perle. Culturi de trestie de zah─âr, bumbac, taro ╚Ö.a. Planta╚Ťii de arbori de vanilie, de bananieri, cocotieri ╚Ö.a.
INSULELE V├éNTULUI 1. Windward Island, lan╚Ť de insule ├«n E M─ârii Caraibilor, ├«n partea central-sudic─â a Antilelor Mici, ├«ntre Ins. Martinica (inclusiv) la N ╚Öi ins. Grenada (inclusiv) la S. Numite astfel datorit─â pozi╚Ťiei lor ├«n b─âtaie v├ónturilor predominante dinspre NE. Ins. pr.: Martinica (Martinique), Saint Lucia, Saint Vincet, Barbados, Bequia, Carriacon, Grenada ╚Ö.a. 2. ├Äles du Vent, grup de insule vulcanice ╚Öi coraligene ├«n Oc. Pacific, ├«n partea de E a Insulelor Societ─â╚Ťii, cuprinz├ónd ins. Tahiti, Moorea, Mehetia, Tetiaroa, ╚Öi arh. Tubuai; 1.210 km2.
IONICE, Insulele ~ (I├ôNIOI N├ŹSOI), arhipelag grecesc ├«n M. Ionic─â, ├«n lungul coastelor de V ale Greciei (2,3 mii km2; 191 mii loc., 1991), format din ins.: Corfu, Cefalonia, Z├íkinthos, Levk├ís, Itaca, Paxos, Kithira. Relief muntos (alt. max.: 1.623 m, ├«n ins. Cefalonia). Ora╚Öe pr.: Corfu, Argost├│lion ╚Öi Z├íkinthos. Se cultiv─â m─âslini, vi╚Ť─â de vie, citrice. Cre╚Öterea animalelor. Pescuit. Turism. Sub autoritatea Greciei din 1864.
KANGAROO v. Cangurului, Insula ~.
NICOBAR, Insulele ~, arhipelag indian în partea de S a G. Bengal și în SV. M. Andaman, format din 19 insule; 1,6 mii km2. Ins. pr.: Great Nicobar, Little Nicobar, Camorta, Car Nicobar, Katchall. Relief vulcanic (642 m alt.). Climă tropicală umedă. Orez, cocotieri, trestie de zahăr. Pescuit. Împreună cu arh. Andaman formează un teritoriu unional al Indiei.
NORMANDE, Insulele ~ (CHANNEL ISLANDS) [t╩â├Žn╔Öl ├íil╔Öndz], arhipelag format din patru insule (Jersey, Guernsey, Alderney ╚Öi Sark) ╚Öi mai multe insuli╚Ťe, situat ├«n S M─ârii M├ónecii, ├«n largul pen. Cotentin, cu autonomie intern─â ├«n cadrul Marii Britanii; 194 km2. Centrul ad-tiv: Saint Helier (├«n ins. Jersey). Relief colinar; climat oceanic umed. Culturi legumicole, de flori, cereale. Cre╚Öterea animalelor. Pescuit. Turism. Se mai numesc ╚Öi ins. Anglo-Normande.
ORKNEY [├│:kni], Insulele ~ (INSULELE ORCADE), arhipelag britanic ├«n NE Oc. Atlantic, la 32 km S de Sco╚Ťia, alc─âtuit din 70 de insule st├óncoase; 975 km2. Ins. pr.: Pomona (sau Mainland), Hoy, South Ronaldsay, Stronsay, Sanday, Rousay, Westray. Localit. pr.: Kirkwall (├«n ins. Pomona). Relief deluros cu alt. max. de 481 m (Ward Hill, ├«n ins. Hoy). Clim─â temperat-oceanic─â. Cre╚Öterea animalelor. Pescuit.
PA╚śTELUI, Insula ~ (ISLA DE PASCUA sau RAPA NUI; TE PITO TE HUNUA ÔÇ×Buricul P─âm├óntuluiÔÇŁ ├«n limba b─â╚Ötina╚Öilor), insul─â chilian─â ├«n E Oc. Pacific, la c. 2.500 km V de ╚Ť─ârmul Americii de Sud; 162,5 km; c. 3.000 loc. (pascuani), majoritatea provenind din amestecul popula╚Ťiei locale (de origine polinezian─â) cu imigran╚Ťi din America ╚Öi Europa. Localit. pr.: Hanga Roa. Cratere de vulcani stin╚Öi (Rano Aroi, 618 m alt.) ╚Öi numeroase pe╚Öteri. Clim─â tropical─â. Cafea, tutun, bananieri, batate. Cre╚Öterea ovinelor ╚Öi bovinelor. Pescuit. Turism. Descoperit─â de navigatorul olandez Jakob Roggeveen la 6 apr. 1722 (zi de Pa╚Öti). Anexat─â de Chile ├«n 1888, care a inclus-o ├«n prov. Valpara├şso. Este probabil un rest al ipoteticului continent disp─ârut, Pacifida. ├Än P. se p─âstreaz─â un mare num─âr (c. 900) de statui gigantice monolite din tuf vulcanic (p├ón─â la 12 m ├«n─âl╚Ťime ╚Öi unele peste 20 t greutate), reprezent├ónd figuri omene╚Öti, p─âs─âri, pe╚Öti etc. (considerate ca apar╚Ťin├ónd patrimoniului universal). S-au g─âsit ╚Öi morminte ale popula╚Ťiei Ahu ╚Öi t─âbli╚Ťe cu inscrip╚Ťii hieroglifice (scrierea rongo-rongo), ├«nc─â nedescifrate. Ipoteza apartenen╚Ťei lor la civiliza╚Ťia precolumbian─â a format mobilul unei celebre expedi╚Ťii (ÔÇ×Aku-AkuÔÇŁ), condus─â de etnograful norvegian Thor Heyerdahl. Parc na╚Ťional (din 1968) cu o supr. de 4,6 mii ha.
QUEEN CHARLOTTE ISLANDS [kuin ╚Öa:l╔Öt ail╔Öndz] (INSULELE REGINA CHARLOTTE), arhipelag canadian ├«n Oc. Pacific, alc─âtuit din 150 de insule, extins de-a lungul coastelor vestice canadiene (British Columbia) de care este separat prin str. Hecate (160 km l─â╚Ťime); 9,6 mii km2. Ins. pr.: Graham (6,5 mii km2), Moresby (2,6 mii km2), Louise, Lyell, Kunghit. Ora╚Öe pr.: Masset, Skidegate, Rose Harbour, Sandspit. Relief muntos, alc─âtuit din roci cristaline ╚Öi vulcanice, cu alt. max. de 1.202 m, acoperit cu p─âduri. Expl. forestiere ╚Öi carbonifere. Pescuit. Cre╚Öterea animalelor. Arhipelagul a fost vizitat de spaniolul Juan P├ęrez (1774) ╚Öi de c─âpitanul englez James Cook (1778) ╚Öi explorat ├«n 1787 de navigatorul britanic George Dixon. ├Än acest arhipelag tr─âiesc mul╚Ťi indieni haida.
QUEEN ELIZABETH ISLANDS [kuin iliz╔Öbeth ail╔Öndz] (INSULELE REGINA ELIZABETH), grup de insule ├«n N Arhipelagului Arctic Canadian, extins ├«ntre str. McClure ╚Öi canalul Lancaster Sound, incluz├ónd insulele Ellesmere, Sverdrup, Parry ╚Öi Devon; 414,4 mii km2. Probabil c─â au fost vizitate vizitate de vikingi ├«n jurul anului 1000. Descoperite ╚Öi par╚Ťial explorate (1615-1616) de navigatorii englezi William Baffin ╚Öi Robert Bylot ╚Öi redescoperite de John Ross, ├«n 1818, care a confirmat existen╚Ťa lor. Numite astfel ├«n 1853, ├«n onoarea reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
SHETLAND DE SUD (SOUTH SHETLAND ISLANDS) [sau╬Ş ╩âetl╔Önd ail╔Öndz], arh. britanic nelocuit, situat ├«n S Oc. Atlantic, ├«n Teritoriul Antarctic Britanic, ├«ntre ╚Üara de Foc ╚Öi ╚Üara Graham, la 150 km N de Pen. Antarctic─â ╚Öi 885 km SE de Capul Horn, ├«ntre 61┬░ ╚Öi 63┬░ lat. S ╚Öi ├«ntre 54┬░ ╚Öi 63┬░ long. V, extins pe 510 km lungime; 4,7 mii km2. Este alc─âtuit din 11 ins. mari ╚Öu numeroase insuli╚Ťe de origine vulcanic─â. Ins. pr.: Livingston, King George, Deception, Elephant. Relief muntos de origine vulcanic─â, acoperit ├«n mare parte de z─âpezi persistente ╚Öi ghe╚Ťari. Alt. max.: 2300 m. Clim─â subpolar─â. Baz─â de pescuit. Descoperit ├«n 1819 de marinarul englez William Smith.

Insul─â dex online | sinonim

Insul─â definitie

Intrare: insul─â
insul─â substantiv feminin