insuflare definitie

2 intrări

18 definiții pentru insuflare

INSUFLÁ, insúflu, vb. I. Tranz. 1. A introduce sub presiune gaze, vapori sau substanțe pulverulente într-o incintă pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă. 2. Fig. A provoca cuiva un anumit gând, un anumit sentiment etc.; a inspira (2). ♦ (Înv.) A însufleți, a îmbărbăta. – Din fr. insuffler.
INSUFLÁRE, insuflări, s. f. Acțiunea de a insufla și rezultatul ei. – V. insufla.
INSUFLÁ, insúflu, vb. I. Tranz. 1. A introduce sub presiune gaze, vapori sau substanțe pulverulente în interiorul unui spațiu închis pentru a îmbunătăți desfășurarea proceselor care se produc în instalația respectivă. 2. Fig. A provoca cuiva un anumit sentiment, o anumită idee; a inspira (2). ♦ (Înv.) A însufleți, a îmbărbăta. – Din fr. insuffler.
INSUFLÁRE, insuflări, s. f. Acțiunea de a insufla și rezultatul ei. – V. insufla.
INSUFLÁ, insúflu, vb. I. Tranz. 1. A introduce prin presiune gaze, vapori sau pulbere în interiorul unui spațiu închis (cuptoare înalte, cubilouri etc.). 2. Fig. A-i trezi cuiva un gînd, un sentiment, un avînt creator; a inspira (1). V. sugera. Aceste simțimîntele le va insufla unor oameni vii, care îl interesează mai cu seamă din punctul de vedere al unui anumit simțămînt, lăsînd în umbră celelalte. GHEREA, ST. CR. II 250. Simțirea vie ce tu mi-ai insuflat. ALECSANDRI, P. I 139. Fața lui tînără și bărbătească insufla încredere. NEGRUZZI, S. I 30. ♦ (Învechit) A însufleți, a îmbărbăta, a stimula. A patriei iubire Ce odată-n aste locuri pe strămoși îi insufla. ALEXANDRESCU, P. 137.
INSUFLÁRE, insuflări, s. f. Acțiunea de a insufla. 1. Introducere de gaze, vapori sau pulbere prin presiune, în interiorul unui spațiu închis (cuptoare înalte, cubilouri etc.). 2. Fig. Trezire (în cineva) a unui gînd, a unui sentiment, a unui avînt creator.
insuflá (a ~) (-su-fla) vb., ind. prez. 1 sg. insúflu, 2 sg. insúfli, 3 insúflă
insufláre (-su-fla-) s. f., g.-d. art. insuflắrii; pl. insuflắri
insuflá vb. (sil. -fla), ind. prez. 1 sg. insúflu, 3 sg. și pl. insúflă
insufláre s. f. suflare
INSUFLÁ vb. v. îmbărbăta, încuraja, îndemna, însufleți, stimula, sugera, susține.
INSUFLÁ vb. I. tr. 1. A introduce sub presiune pulbere, gaze etc. într-un spațiu închis. 2. (Fig.) A trezi, a provoca cuiva un sentiment, o idee etc.; a inspira. [P.i. insúflu. / < fr. insuffler, it., lat. insufflare].
INSUFLÁRE s.f. Acțiunea de a insufla și rezultatul ei; insuflație. [< insufla].
INSUFLÁ vb. tr. 1. a introduce sub presiune substanțe pulverulente sau gaze într-un spațiu închis. 2. (fig.) a trezi, a provoca cuiva un sentiment, o idee; a inspira. (< fr. insuffler, lat. insufflare)
A INSUFLÁ insúflu tranz. 1) (gaze, vapori, substanțe pulverulente) A face să pătrundă printr-un suflu (într-un spațiu închis). 2) (gânduri, sentimente, idei etc.) A face să apară în minte; a inspira. [Sil. -su-fla] /<fr. insuffler
insuflà v. a sufla în, a inspira.
însúflu, a v. tr. (d. suflu; lat. insuflare, a sufla în, a unfla). Suflu, spoĭesc (Rar): vase de cositor însuflate cu argint (VR. 1927, 10-12, 157), puterea însuflă respect.
insufla vb. v. ÎMBĂRBĂTA. ÎNCURAJA. ÎNDEMNA. ÎNSUFLEȚI. STIMULA. SUGERA. SUSȚINE.

insuflare dex

Intrare: insufla
insufla verb grupa I conjugarea I
  • silabisire: -fla
Intrare: insuflare
insuflare substantiv feminin