INSTRUMENTÁ, instrumentez, vb. I. Tranz. 1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. ♦ (Impr.) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. 2. A efectua o instrumentație (3). – Din fr. instrumenter.

INSTRUMENTÁ, instrumentez, vb. I. Tranz. (Rar) 1. A aranja o bucată muzicală pe (grupuri de) instrumente. ♦ (Impr.) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. 2. A efectua o instrumentație (3). – Din fr. instrumenter.

INSTRUMENTÁ, instrumentez, vb. I. Tranz. 1. (Rar) A aranja o bucată muzicală prin distribuirea fiecărei voci unui instrument sau unui grup de instrumente. ♦ (Impropriu) A executa o bucată muzicală la unul sau la mai multe instrumente. Deaca s-ar ispiti cineva să cerce a instrumenta și a vocaliza prin codri muzică clasică... chiar și iepurii ar apuca-o îndată la picior. ODOBESCU, S. III 101. 2. A efectua o instrumentație (3).

instrumentá (a ~) vb., ind. prez. 3 instrumenteáză

instrumentá vb., ind. prez. 1 sg. instrumentéz, 3 sg. și pl. instrumenteáză

INSTRUMENTÁ vb. v. orchestra.

INSTRUMENTÁ vb. v. ancheta, cerceta, instrui.

INSTRUMENTÁ vb. I. 1. intr. A întocmi contracte, procese-verbale și alte acte publice. 2. tr. (Rar) A aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 3. A face instrumentația (2) unei piese rămase într-un puț de petrol. [< fr. instrumenter].

INSTRUMENTÁ vb. I. intr. a întocmi contracte, procese-verbale și alte acte publice. II. tr. 1. a aranja o bucată muzicală pe grupuri de instrumente. 2. a efectua o instrumentație (1). 3. a manipula. (< fr. instrumenter)

A INSTRUMENTÁ ~éz 1. tranz. 1) (piese muzicale) A aranja pe grupuri de instrumente, pentru a putea fi executat de orchestră; a orchestra. 2) (unelte, piese) A scoate cu ajutorul unor dispozitive speciale dintr-o mină sau dintr-o sondă. 2. intranz. A elabora contracte, procese-verbale și alte acte publice. /<fr. instrumenter

instrumentà v. Jur. a face contracte, procese-verbale și alte acte publice.

*instrumentéz v. tr. (d. instrument; fr. -enter). Jur. Fac contracte, procese-verbale și alte acte publice. Muz. Orhestrez.

INSTRUMENTA vb. (MUZ.) a orchestra.

instrumentá vb. I A manipula ◊ „Universitatea nu s-a lăsat instrumentată pentru a genera conflicte interetnice.” „22” 35/95 p. 5 (din [a face un] instrument [din]; DN, DEX, DN3 – alt sens)