Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru instila

INSTIL├ü, instilez, vb. I. Tranz. A administra pic─âtur─â cu pic─âtur─â un medicament lichid ├«n scopuri terapeutice sau profilactice, a face o instila╚Ťie; a pica1. ÔÇô Din fr. instiller, lat. instillare.
INSTIL├ü, instilez, vb. I. Tranz. A administra pic─âtur─â cu pic─âtur─â un medicament lichid ├«n scopuri terapeutice sau profilactice, a face o instila╚Ťie; a pica1. ÔÇô Din fr. instiller, lat. instillare.
INSTILÁ, instilez, vb. I. Tranz. (Rar) A picura un lichid (de obicei un medicament) într-un organ bolnav (ochi, urechi etc.).
instilá (a ~) vb., ind. prez. 3 instileáză
instil├í vb., ind. prez. 1 sg. instil├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. instile├íz─â
INSTILÁ vb. I. tr. A picura o doctorie pe un organ bolnav. [< fr. instiller, cf. lat. instillare].
INSTIL├ü vb. tr. 1. a face o instila╚Ťie. 2. (fig.) a face s─â p─âtrund─â lent. (< fr. instiller, lat. instillare)
A INSTIL├ü ~├ęz tranz. (medicamente lichide) A introduce pic─âtur─â cu pic─âtur─â ├«ntr-o cavitate a unui organ (ureche, nas etc.); a pica; a picura. /<fr. instiller, lat. instillare

Instila dex online | sinonim

Instila definitie

Intrare: instila
instila verb grupa I conjugarea a II-a